În cadrul punerii în aplicare a Legii privind inteligența artificială (AI Act) a UE, se elaborează un Cod de bune practici care va stabili abordările privind etichetarea și divulgarea informațiilor referitoare la materialele create sau modificate cu ajutorul IA.
Codul în sine nu este obligatoriu, subliniază publicația AiNews. Cu toate acestea, obligațiile la care face referire sunt obligatorii. Acestea sunt reglementate de articolul 50 din Legea UE privind IA și, începând cu 2 august 2026, vor fi aplicate indiferent dacă o companie semnează sau nu ghidul Comisiei. Semnarea oferă pur și simplu companiilor o modalitate recunoscută de a confirma conformitatea cu cerințele.
Noile cerințe vor afecta dezvoltatorii de tehnologii, platformele online, companiile media și întreprinderile care utilizează IA generativă pentru a crea conținut digital.
Ce schimbări pregătește reglementarea europeană
Ideea cheie a noilor reguli este de a face utilizarea inteligenței artificiale mai transparentă pentru utilizatori.
Companiile vor trebui să implementeze mecanisme care să permită determinarea dacă conținutul a fost creat în întregime cu ajutorul IA sau dacă a fost modificat în mod semnificativ cu astfel de instrumente.
Este vorba în primul rând despre:
– imagini și videoclipuri create de modele generative;
– audio sintetic;
– conținut text creat de IA;
– deepfake-uri și alte forme de materiale create artificial.
Autoritățile de reglementare europene consideră că utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a înțelege originea informațiilor digitale, în special în domeniile în care erorile sau manipulările pot avea consecințe grave — în politică, mass-media, finanțe și comunicarea publică.
Codul ar trebui să ajute la pregătirea pentru AI Act
Codul de bune practici privind etichetarea conținutului generat de IA face parte dintr-o implementare mai amplă a legii europene privind inteligența artificială.
AI Act introduce o abordare orientată către risc în reglementarea tehnologiilor: se aplică cerințe diferite în funcție de impactul potențial al sistemului asupra drepturilor cetățenilor, securității și proceselor sociale.
Pentru companii, noua abordare înseamnă necesitatea revizuirii proceselor interne de lucru cu IA.
Companiile vor trebui să ia în considerare:
– ce instrumente de inteligență artificială sunt utilizate;
– dacă acestea creează conținut nou sau doar ajută la prelucrarea informațiilor;
– dacă este necesară divulgarea informațiilor către utilizatori;
– cum se înregistrează proveniența materialelor digitale.
Problema etichetării devine esențială pentru piață
Răspândirea rapidă a IA generative a creat o nouă problemă pentru economia digitală: utilizatorilor le este din ce în ce mai greu să distingă materialul creat de om de conținutul sintetic.
Acest lucru nu se referă doar la rețelele sociale. Probleme similare apar în marketing, publicitate, jurnalism, educație, analiză financiară și comunicări corporative.
Pentru companii, transparența utilizării IA poate deveni parte a gestionării reputației. Organizațiile care vor putea explica originea materialelor lor vor beneficia de un nivel suplimentar de încredere din partea clienților și partenerilor.
Schimbările vor avea cel mai mare impact asupra dezvoltatorilor de modele lingvistice mari, generatoare de imagini și video, precum și asupra platformelor digitale care distribuie conținut generat de utilizatori.
Producătorii de tehnologii vor trebui să implementeze mecanisme care să permită marcarea conținutului creat de IA sau să asigure disponibilitatea informațiilor corespunzătoare despre originea acestuia.
Una dintre soluțiile tehnice posibile o reprezintă etichetele digitale de origine a conținutului, inclusiv mecanisme precum filigranele sau informațiile încorporate despre crearea materialului.
Cu toate acestea, rămâne deschisă întrebarea în ce măsură astfel de instrumente vor putea funcționa eficient în contextul difuzării în masă a conținutului și al editării ulterioare a fișierelor.
Ce înseamnă acest lucru pentru mediul de afaceri și mass-media
Pentru companii, utilizarea IA trece treptat din zona experimentelor în domeniul activităților reglementate.
Organizațiile care utilizează IA generativă pentru pregătirea materialelor publicitare, a analizelor, a comunicărilor cu clienții sau a documentelor interne vor trebui să stabilească propriile reguli de aplicare a acestor tehnologii.
Pentru mass-media, problema devine și mai delicată: utilizarea instrumentelor de IA în pregătirea materialelor necesită transparență, controlul calității și menținerea responsabilității redacției pentru conținutul publicat.
Pe termen lung, abordarea europeană poate deveni un punct de referință pentru alte piețe, deoarece UE urmărește să stabilească standarde globale de reglementare a inteligenței artificiale.
