Ce înseamnă acest lucru pentru sectorul agroalimentar din Moldova?
Siguranța – mai presus de toate
Uniunea Europeană s-a implicat în realizarea proiectului său global – acordul de liber schimb cu țările din MERCOSUR. Unul dintre principalele riscuri ale acestui proiect îl reprezintă respectarea de către țările din America Latină, care formează blocul menționat, a cerințelor europene privind siguranța biologică și agroalimentară.
Uniunea Europeană nu are nevoie de aceste riscuri pe „al doilea front” – din partea țărilor candidate la aderarea la UE. Având în vedere acest lucru, se poate afirma că, în sectorul agroalimentar al Moldovei, modernizarea sistemului de management de stat (cu accent pe monitorizare și control) în acest domeniu reprezintă o prioritate esențială a guvernului (oricărui guvern) pe termen lung (până la următorul ciclu electoral).
Din acest punct de vedere, este simbolic și simptomatic faptul că, în componența „guvernului Tofan”, șeful Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentară (ANSA), Radu Mustață, a fost promovat la rangul de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA). Dacă guvernul va primi mandatul parlamentului, al doilea act de importanță majoră va fi soluționarea „problemei de personal” a ANSA – în contextul relației minister-agenție.
De asemenea, este foarte semnificativ faptul că în planul de lucru al guvernului până în 2029 sunt incluse crearea unui registru al fermierilor, modernizarea sistemelor informatice ACIS, LPIS, IACS și, în general, digitalizarea a 80% din toate serviciile publice pentru operatorii din sectorul agroalimentar.
Nu este vorba doar de „mai puțină birocrație”, ci mai degrabă de mai multă transparență și control.
Politica agricolă comună a UE: „tot ce este al tău este al nostru”
Programul guvernamental prevede, de asemenea, pregătirea sectorului agricol pentru integrarea în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene (un nou document programatic, care se află în prezent în curs de elaborare și va intra în vigoare peste doi ani).
Din nou, la nivel instituțional, aceasta înseamnă acreditarea „agențiilor tehnice” – ANSA, AIPA – de către organizațiile relevante ale Uniunii Europene.
În ceea ce privește sprijinul financiar, care prezintă cel mai mare interes pentru fermieri, nu vor mai exista bonusuri evidente. Dimpotrivă, compensarea pierderilor, ca formă de ajutor, va fi redusă treptat și acordată doar în cazuri excepționale.
Nici trecerea accelerată la subvențiile europene (de natură socială, în esență) „pe hectar de teren agricol” – în scopul menținerii unui nivel acceptabil al veniturilor fermierilor – nu se va produce pentru toți și imediat.
Însă reziliența climatică va deveni, de fapt, obligatorie pentru toți – în Uniunea Europeană, „tranziția verde” nu a fost încă anulată de nimeni (și este puțin probabil să fie anulată – acesta este un „pilon”).
În programul „guvernului Tofan”, sprijinul veniturilor producătorilor se va realiza prin investiții în creșterea productivității: gestionarea resurselor de apă (irigații și acvacultură); măsuri preventive de reducere a riscurilor agricole (asigurări și modificarea mixului de culturi); infrastructura post-recoltare (prelucrare, depozitare și logistică); cooperarea fermierilor (adică integrarea lor în lanțuri stabile de creare a valorii – prelucrare, export, acces la rafturile supermarketurilor).
Toate acestea au figurat, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe agenda de lucru a fostului cabinet de miniștri. Se pare că singura diferență constă în faptul că accentul va fi pus cu fermitate pe formula „susținem doar pe cei eficienți și cu perspective”.
Ceilalți, care nu vor face față concurenței – „asta este piața, integrată cu piața UE”.
Dezvoltarea industriei alimentare și creșterea valorii adăugate
Se pune, de asemenea, un accent semnificativ pe dezvoltarea industriei alimentare, ceea ce, într-un anumit sens, este o noutate și o măsură corectă.
Programul prevede dezvoltarea treptată a trei clustere agroalimentare regionale – pentru cooperarea dintre producătorii agricoli, procesatori, comercianți-exportatori și comercianți cu amănuntul.
În general, programul „guvernului Tofan” vizează consolidarea poziției producătorilor locali pe piața internă a produselor alimentare a țării. Modul în care acest obiectiv va fi atins este o altă problemă.
Apropo, în cursul consultărilor purtate de Vasile Tofan cu mediul de afaceri, unii lideri ai asociațiilor din industria alimentară din Moldova au avut impresia (mai degrabă chiar speranța) că viitorul guvern va încerca să liberalizeze importul de materii prime europene – în scopul stimulării industriei moldovenești de prelucrare.
De asemenea, producătorilor de produse alimentare li s-a promis o creștere a prezenței pe piață prin relații contractuale echitabile și măsuri de combatere a practicilor comerciale neloiale.
Fonduri pentru obiective
În conformitate cu indicatorii de dezvoltare incluși în programul până în 2029, se preconizează atragerea a cel puțin 350 de milioane de euro din investiții publice și private pentru modernizarea sectorului agroalimentar și a instituțiilor de stat conexe.
