Fluctuațiile semnificative ale cursului de schimb și dependența crescută de împrumuturile pe termen scurt amplifică riscurile bugetare, deoarece necesită refinanțări frecvente. Curtea de Conturi a efectuat o evaluare a gestionării datoriei publice, de garanțiile de stat și de refinanțare în anul 2025, identificând abateri de la limitele maxime ale datoriei publice externe și de la intervalele țintă stabilite în Programul de gestionare a datoriei pe termen mediu.
Locuitorii își petrec jumătate din timpul zilei pentru activități personale și doar, în medie, 3–5 ore pentru muncă. Datele sunt furnizate de Biroul Național de Statistică (BNS) pe baza rezultatelor unui sondaj tematic reprezentativ privind utilizarea timpului în Moldova în 2025. Acesta este al doilea studiu la scară largă, primul fiind unul pilot, realizat în 2005, iar următorul în 2012. De atunci, instituția a actualizat și extins semnificativ această metodologie, iar comparabilitatea rezultatelor este relativă, avertizează BNS.
Acordul dintre SUA și Iran prelungește cu 60 de zile armistițiul fragil anunțat în aprilie și redeschide Strâmtoarea Ormuz, dar investitorii nu mai au încredere în aparențele de stabilitate și își îndreaptă atenția către măsurile luate de autoritățile de reglementare. În această săptămână, aceștia așteaptă ședințele băncilor centrale, inclusiv ale Băncii Angliei și ale Rezervei Federale a SUA, pentru a evalua dacă încheierea conflictului nu a venit prea târziu pentru a reduce riscurile inflaționiste pe termen scurt.
Produsul intern brut (PIB) a crescut în primul trimestru al anului 2026 cu 0,4% în termeni reali, pe bază anualizată, înregistrând o încetinire semnificativă după creșterea de 3,6% din trimestrul anterior. Creșterea economică a fost asigurată de creșterea consumului final și a operațiunilor de comerț exterior. Dinamica pozitivă a fost susținută de creșterea consumului final al gospodăriilor, precum și de creșterea valorii adăugate brute într-o serie de sectoare.
Obținerea rapidă a probelor electronice privind infracțiunile informatice, inclusiv în afara țării, va deveni posibilă după ratificarea celui de-al doilea protocol adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, semnat la Strasbourg la 12 mai 2022.
China pregătește un sistem de plăți digitale pentru a concura cu dolarul. Platforma de plăți transfrontaliere mBridge a primit sprijinul băncilor centrale din Hong Kong, Thailanda, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. Proiectul vizează reducerea dependenței de dolar și consolidarea legăturilor Beijingului cu partenerii comerciali în cadrul inițiativei „O centură, o cale”.
Europa a decis să limiteze investițiile străine. Consiliul Uniunii Europene a aprobat oficial regulamentul actualizat privind controlul investițiilor străine directe (ISD), cu scopul de a înăspri semnificativ controlul asupra tranzacțiilor din sectoarele strategice ale economiei. Noile reguli vizează protejarea securității economice a UE împotriva riscurilor geopolitice în creștere și prevenirea trecerii nedorite a infrastructurii critice sub controlul statelor străine.
În Moldova va fi introdus un nou Clasificator al activităților economice (CAEM), într-o versiune apropiată de nomenclatura statistică a activităților economice din Uniunea Europeană. Implementarea sa pe scară largă este prevăzută pentru 1 ianuarie 2027.
La 12 iunie 2026, Uniunea Europeană a început să aplice prevederile noului Pact privind migrația și azilul, care înăsprește semnificativ regulile privind intrarea, șederea și expulzarea. Acum va fi mai dificil să obții azil în țările UE, iar în cazul unei încercări eșuate, va trebui să pleci mai repede. Aceste măsuri vizează combaterea migrației ilegale și reducerea presiunii asupra sistemelor sociale din țările europene.
În cadrul ședinței din 11 iunie 2026, Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat cele trei rate de dobândă de referință cu 25 de puncte de bază. Această decizie a reprezentat prima majorare a ratelor din septembrie 2023 și a constituit o reacție la presiunile inflaționiste generate de criza geopolitică și de războiul din Orientul Mijlociu. BCE și-a revizuit în sens negativ prognoza, estimând o inflație medie de 3,0% în 2026. Prognoza de bază privind creșterea PIB-ului zonei euro pentru 2026 a fost redusă la 0,8%.
Banca Mondială a revizuit în jos prognoza de creștere economică globală pentru 2026, la 2,5%. Acest indicator este cel mai scăzut din 2020, ceea ce reflectă încetinirea generală a activității economice. Revizuirea estimărilor este în mare parte legată de riscurile și consecințele conflictelor din Orientul Mijlociu. Ritmurile prognozate s-au dovedit a fi semnificativ mai mici decât indicatorii din perioada pre-pandemică. În scenariile nefavorabile, experții avertizează asupra riscului unei încetiniri a creșterii până la 1,3%.
Marile companii de stat vor fi primii participanți „voluntari” pe piața de capital, care vor da un exemplu sectorului privat cu privire la modul în care trebuie realizată o ofertă publică inițială (IPO) pe piața bursieră locală. Autoritățile din Moldova intenționează să introducă pe piața bursieră o serie de întreprinderi de stat. În cadrul acestor reforme, companiile încep să se pregătească pentru listarea la noua Bursă Internațională a Moldovei, a cărei lansare este planificată pentru vara anului 2026.
Rolul euro în politica externă trebuie să se consolideze. Banca Centrală Europeană (BCE) a făcut acest apel încă de acum un an, dar situația rămâne neschimbată. Rezultatele primului an de promovare globală a monedei euro s-au dovedit a fi dezamăgitoare. Moneda europeană abia acum va trebui să scape de dependența transatlantică.
Proiectul Neptun Deep, care urmează să devină cel mai mare proiect de extracție a gazelor naturale din sectorul românesc al Mării Negre, a fost discutat în cadrul unei reuniuni a reprezentanților NATO, care a avut loc pe 10 iunie. Președintele României, Nicușor Dan, a scris pe X că „aliații și-au exprimat solidaritatea cu România în legătură cu recentele incidente cu drone”. El a confirmat că „s-a ajuns la un acord privind accelerarea proiectelor NATO de răspuns la amenințările reprezentate de drone” în ceea ce privește protecția proiectului gazier.
Pachetul de modificări la Legea concurenței nr. 183/2012, elaborat în vederea armonizării cu normele UE (inclusiv Directiva ECN+), aduce schimbări fundamentale în regulile de joc de pe piața moldovenească. În primul rând, acestea vizează înăsprirea sancțiunilor și a răspunderii întreprinderilor. Valoarea maximă a amenzilor pentru încălcarea normelor de concurență loială a fost majorată de la 5% la 10% din cifra de afaceri totală a companiei din anul precedent.
Guvernul vinde titluri de stat (TS) într-un ritm record, profitând de cererea crescută pentru acestea ca instrument de investiții profitabil, care depășește randamentul depozitelor bancare. Vânzările lunare cresc datorită titlurilor pe termen scurt. În primele 5 luni ale anului 2026, s-au vândut TSP în valoare de 26 de miliarde de lei, ceea ce depășește cu o treime volumul vânzărilor din aceeași perioadă a anului trecut.
Finanțiștii își revizuiesc atitudinea față de inteligența artificială, trecând de la un entuziasm orb la o critică pragmatică. O organizație internațională de supraveghere solicită înăsprirea controlului asupra utilizării inteligenței artificiale în sectorul financiar, după ce compania Anthropic a lansat Mythos, care, în opinia experților, reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității cibernetice pentru sectorul bancar.
În luna mai 2026, prețurile medii de consum din Moldova au crescut cu 6,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar de la începutul anului – cu 4,9%. Nivelul inflației anuale din luna aprilie a rămas neschimbat. În aprilie, inflația anuală a atins maximul ultimelor patru luni, după minimul de 4,8% înregistrat în ianuarie. Datele sunt furnizate de Biroul Național de Statistică (BNS).
O mare parte din centrele de apeluri ilegale în limba rusă, implicate în escrocherii telefonice, se află fizic pe teritoriul Ucrainei. Infractorii folosesc metode de inginerie socială, tehnologii moderne de falsificare a numerelor de telefon și presiune psihologică.
UE intenționează să propună cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează rețelele bancare și de criptomonede ale țării, pentru a spori probabilitatea unei crize bancare și a crește disponibilitatea Federației Ruse de a purta negocieri în vederea unui acord de pace.
