Din această sumă, 133,7 milioane de lei urmează să fie alocate de la bugetul de stat. Asistența externă se așteaptă să contribuie cu 63,9 milioane de lei, în timp ce alte 18 milioane de lei vor fi finanțate în comun de la bugetul de stat și din străinătate. Partea leului din bugetul programului – 401,7 milioane de lei – este încă fără sursă de acoperire.
Nota informativă la proiect spune: „Organele și instituțiile responsabile urmează să asigure includerea acțiunilor prevăzute în planul de acțiuni pentru implementarea programului în strategiile sectoriale de cheltuieli. În același timp, o parte semnificativă a cheltuielilor va fi acoperită prin programe internaționale de sprijin, inclusiv contribuții din partea unor organizații precum Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (PAM), Fondul Internațional de Urgență pentru Copii al Națiunilor Unite (UNICEF), World Vision Ukraine Crisis Response, fonduri UE și alte structuri partenere, ceea ce va face posibilă reducerea sarcinii asupra bugetului de stat”.
Autoritățile moldovenești au adaptat cadrul normativ al țării noastre la standardele UE în ceea ce privește aplicarea măsurilor de protecție a străinilor care sosesc în Republica Moldova în mod reglementat și ordonat și și-au asumat anumite angajamente.
Este necesar să ținem cont de faptul că în ultimii 10 ani au avut loc schimbări semnificative în fluxurile migraționale, acestea au devenit mai intense. În ultimii ani, imigrația în Moldova a crescut constant. Dacă la sfârșitul anului 2021 în țara noastră locuiau 173 de persoane cu statut de refugiat, atunci, la 31 decembrie 2024, 84,9 mii de persoane s-au înregistrat pentru protecție temporară. Printre aceștia se numără nu numai ucraineni, ci și din alte țări (desigur, mult mai puțin). Această creștere este o consecință a conflictului militar din Ucraina.
Programul adoptat de Guvern are drept scop facilitarea integrării treptate a străinilor în societatea moldovenească. Acestora li se oferă acces la educație, asistență medicală, locuințe, asistență socială și piața muncii. În același timp, autorii documentului menționează că, dacă se permite apariția dezechilibrelor economice și sociale cauzate de integrarea insuficientă, acest lucru poate duce la marginalizarea străinilor, ceea ce va afecta stabilitatea economică și socială a Republicii Moldova.
În acest context, Programul precizează: „Pentru a acoperi deficitul de forță de muncă în sectoare critice precum agricultura, construcțiile și asistența medicală, în care deficitul de resurse umane este acut, integrarea migranților este esențială”. Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că majoritatea absolută a migranților din Moldova sunt cetățeni ai Ucrainei.
Potrivit datelor publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) în februarie 2025, în țara noastră erau angajați 1.626 de cetățeni ucraineni, adică mai puțin de 2% din cei care au solicitat protecție temporară. Aceștia lucrează în profesiile de programatori, ingineri, croitori, vânzători, bucătari, chelneri, medici, educatori, asamblori, operatori în sectorul de producție, manageri și operatori de date. Cu alte cuvinte, agricultura și construcțiile, unde problema lipsei de personal este deosebit de acută, nu au simțit refacerea în rândurile lor.
Dar poate că ei vor fi interesați să înființeze o afacere în Moldova. Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) informează străinii și persoanele strămutate despre programele de suport de stat pentru inițierea și dezvoltarea unei afaceri. Acestea includ instruire, mentorat, acces la instrumente financiare și, dacă este necesar, garanții de împrumut pentru a facilita accesul la capital pentru IMM-urile cu garanții insuficiente.
Potrivit ODA, nouă întreprinderi cu capital străin sau înființate de cetățeni străini au fost asistate în cadrul a cinci programe de sprijin de stat între 2022 și prezent. O întreprindere are o participare străină la capitalul social de 10 %, în timp ce opt au între 76 % și 100 %. Volumul total al investițiilor în economie este estimat la 12,4 milioane de lei, din care subvențiile s-au ridicat la aproximativ 5,5 milioane de lei.
Copiii care beneficiază de protecție temporară au acces la instituțiile publice de învățământ general în aceleași condiții ca și copiii care sunt cetățeni ai Republicii Moldova. În septembrie 2024, în instituțiile de învățământ din țara noastră erau înregistrați aproximativ 3.000 de copii strămutați din Ucraina, dintre care peste 600 erau înscriși în grădinițe.
Se propune integrarea refugiaților în sistemul public de sănătate, inclusiv prin mecanisme de asigurare voluntară sau subvenționată în cadrul CNAM. Acest lucru este mai eficient din punct de vedere al costurilor decât furnizarea de servicii prin proiecte umanitare izolate.
Se estimează că costul mediu lunar al serviciilor medicale de bază (asistență medicală primară, asistență medicală de urgență și prevenire) pe refugiat este de 20-40 de dolari. Integrarea într-un program național (de exemplu, HIV, TB, oncologie) poate costa 200-800 de dolari pe an. Prin asigurarea accesului timpuriu și continuu la aceste servicii, pot fi evitate până la 50 % din costurile potențiale viitoare asociate tratamentului tardiv și complicațiilor. De exemplu, costul tratamentului complet al unui caz de tuberculoză sensibilă la medicamente variază între 200 și 500 de dolari, iar tuberculoza multidrog rezistentă poate costa peste 5 000 de dolari. Unul dintre obiectivele programului este de a asigura accesul la servicii medicale de bază pentru cel puțin 90% dintre străinii care locuiesc legal în RM până la sfârșitul anului 2027.
Iar obiectivul principal este ca, datorită tuturor măsurilor de sprijin, străinii să se poată integra pe deplin în societatea noastră și să contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării.
