gagauzinfo.md
Proiectul de hotărâre privind modul de organizare a alegerilor regionale, aflat în discuție, a fost aspru criticat de juriștii locali și de Comitetul Executiv pentru încălcarea regulamentului și formulările imperfecte, scrie publicația locală Gagauzinfo.md.
Vitalie Derevenco, adjunctul șefului departamentului administrativ al Comitetului Executiv, a subliniat că un act normativ (hotărârea) nu poate sta deasupra legii (privind statutul juridic special al Găgăuziei), iar documentul în sine a fost promovat fără avizele obligatorii ale comisiilor.
Reprezentanții autonomiei insistă asupra dreptului lor exclusiv de a organiza alegeri în mod independent, drept garantat inițial de legislația Moldovei și de aceeași lege „Cu privire la statutul juridic special al Gagauziei”.
La Comrat se vorbește despre presiuni din partea autorităților republicane, care în acest an au anulat deja de două ori alegerile în ASG prin acțiuni în instanță inițiate de Cancelaria de Stat.
În acest context, președintele interimar al NSG, Gheorghe Leicu, a anunțat pregătirea unui nou proiect alternativ, în care vor fi clar definite „liniile roșii” ale autonomiei. Discutarea acestuia este programată pentru sâmbăta viitoare.
Fedor Gagauz, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a comentat pentru publicație situația din jurul procesului electoral:
„Legea privind statutul juridic special al Gagauziei conferă în mod direct Adunării Populare competența de a stabili data alegerilor, de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a Gagauziei și de a organiza desfășurarea alegerilor regionale. Astfel, nu este vorba de o privilegiu și nici de o cerință politică — legislația țării a prevăzut inițial pentru autonomie un mecanism propriu de desfășurare a alegerilor. Tocmai de aceea, încercările de a transfera organizarea alegerilor sub controlul deplin al structurilor republicane contravin spiritului și sensului legii”.
Poziția Chișinăului: o lege și proceduri unice
Chișinăul oficial respinge categoric acuzațiile de blocare a alegerilor și solicită respectarea strictă a standardelor republicane unice.
Autoritățile centrale insistă asupra faptului că CEC-ul Gagauziei trebuie transformat în Consiliul Electoral Central și subordonat Comisiei Electorale Centrale a Moldovei.
În plus, Chișinăul cere ca toți funcționarii electorali locali să fie supuși unei verificări obligatorii din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și a Autorității Naționale de Integritate (ANI).
Conducerea autorităților centrale consideră acțiunile Comratului ca o întârziere intenționată a procedurilor juridice, care dăunează regiunii, și exclude orice compromisuri în chestiuni de securitate națională și transparența alegerilor.
Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a prezentat poziția autorităților centrale după cum urmează:
„Normele privind transparența finanțării campaniilor electorale, verificarea organizatorilor procesului electoral și exactitatea listelor electorale trebuie să fie identice pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Nu există excepții pentru nimeni. <…> Ceea ce văd eu este un comportament menit să blocheze și să tragă de timp. Acestea nu fac decât să aducă un prejudiciu și mai mare ATO Gagauzia. <…> Legea trebuie respectată. Legea nu este un obiect de negociere”.
În același timp, pe Grossu nu îl deranjează faptul că legea privind statutul juridic special al Gagauziei, care a fost inițial poziționată de Chișinău ca având un statut superior legilor organice, a fost încălcat de Parlamentul Moldovei la adoptarea, în 2023, a noului Cod electoral al țării.
Adică, declarând că nu trebuie să existe excepții pentru nimeni, președintele Parlamentului Moldovei a făcut a priori o excepție pentru sine și pentru partidul de guvernământ PAS, care a ignorat cerințele legii privind statutul Gagauziei.
