Mircea Baciu
– Dle Baciu, acum câteva luni ați avansat ideea că Moldova ar trebui să exploreze serios oportunitățile oferite de platformele internaționale de comerț online în ceea ce privește creșterea exporturilor. Ce v-a determinat să faceți acest lucru?
M.B.: – În ultimii ani, subiectul platformelor online internaționale a fost discutat activ în Moldova, dar, de obicei, în contextul protejării pieței interne și a concurenței în comerțul local cu amănuntul.
Și aproape niciodată nu a fost menționat faptul că platformele online internaționale pot deveni un canal prin care producătorii moldoveni pot intra pe piețele externe.
În majoritatea țărilor europene, politicile de comerț electronic transfrontalier combină reglementarea importurilor cu sprijinul activ pentru prezența la export a companiilor naționale pe piețele mondiale.
Atunci când am avansat ideea menționată, am considerat că este esențial ca reglementarea emergentă a comerțului transfrontalier să ia în considerare nu numai protecția pieței interne, ci și stimularea oportunităților de export electronic.
Într-o serie de țări din Europa Centrală și de Est, întreprinderile mici au devenit un segment în creștere rapidă al comerțului electronic transfrontalier. Pentru Moldova, acest segment rămâne subdezvoltat, deși exporturile mici pot fi unul dintre cele mai rapide instrumente pentru extinderea bazei de export și creșterea veniturilor în valută.
– Ce bunuri și produse pot fi exportate în acest mod?
M.B.: – Moldova are nișe competitive pentru acest format de comerț – produse alimentare și vin, textile, produse din lemn, artizanat și produse naturale, suveniruri, produse alimentare și altele.
În comerțul electronic european, acestea sunt categoriile care sunt solicitate constant ca branduri locale și autentice cu o origine clar definită „Made in Moldova!”.
În același timp, amploarea exporturilor mici din Moldova rămâne limitată și nu corespunde potențialului de producție al țării. Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă mai mult de 98% din întreprinderile din economia moldovenească și asigură aproximativ 60% din locurile de muncă. Cu toate acestea, ponderea lor în exporturi rămâne mult sub potențial.
Piața internă de comerț electronic este deja stabilită: experții din industrie estimează că comerțul electronic reprezintă aproximativ 8-10% din vânzările cu amănuntul. În plus, o parte semnificativă a achizițiilor online se face pe site-uri străine.
Aceasta înseamnă că, în prezent, comerțul digital transfrontalier în Moldova funcționează în principal pentru importuri – Temu, Amazon, Emag etc., dar nu și pentru exporturi.
– În general, ce împiedică micii exportatori să își desfășoare activitatea?
M.B.: – În cazul întreprinderilor mici, exporturile sunt încă asociate cu bariere instituționale și logistice ridicate:
– Proceduri vamale complexe și îndelungate;
– costul ridicat al livrării internaționale a loturilor mici (poate necesita o compensare din partea guvernului ca mijloc de dezvoltare a exporturilor și de echilibrare a balanței comerciale);
– lipsa logisticii de consolidare;
– proceduri complicate și îndelungate de rambursare a TVA;
– lipsa de sprijin sistemic pentru accesul la piețele din China și Europa.
Ca urmare, o parte semnificativă a producătorilor nu exportă direct sau lucrează prin intermediari, pierzând o parte semnificativă din valoarea adăugată și din marjele de export.
– Ce experiență a țărilor ar trebui să adopte Moldova pentru a intensifica activitatea micilor exportatori?
M.B.: – Personal, consider bună experiența acumulată în acest sens de Polonia și Țările Baltice. În ultimii 10-15 ani, aceste țări și-au extins semnificativ baza de export în detrimentul întreprinderilor mici integrate în comerțul electronic transfrontalier.
Acest lucru a fost facilitat de măsuri specifice și cuprinzătoare de sprijin din partea statului:
– regim vamal simplificat pentru expedierile de comerț electronic;
– programe de integrare a întreprinderilor mici pe piețele internaționale;
– tarife logistice favorabile pentru transporturile mici;
– o platformă digitală unificată pentru exportatori.
În Moldova, micul producător este încă practic singur cu comerțul internațional, ceea ce limitează drastic amploarea exporturilor.
Măsurile de sprijin propuse sub formă de diverse subvenții și acoperirea parțială a costurilor de accesare a piețelor internaționale sunt selective și nesistematice. Acest lucru poate funcționa în cazuri individuale, dar nu are efectul necesar asupra întregii economii și asupra tuturor exportatorilor potențiali, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
– Ce soluții sunt necesare?
M.B.: – Dezvoltarea exporturilor mici necesită mai degrabă infrastructură instituțională și logistică decât subvenții directe.
În primul rând, trebuie înființate centre de export de sine stătătoare pentru consolidarea și expedierea loturilor mici, care să asigure depozitarea, ambalarea, vămuirea la export și prelucrarea retururilor.
În al doilea rând, ar trebui introdus un regim vamal simplificat pentru expedierile prin comerț electronic, cu declarație digitală și eliberare rapidă a mărfurilor.
În al treilea rând, este necesarun program național pentru integrarea micilor întreprinderi pe piețele internaționale, care să includă formarea, standardizarea și certificarea ambalajelor.
În această privință, ar putea fi solicitată asistență din partea Chinei, asigurându-se cooperarea instituțională cu platformele digitale chineze și cu structurile relevante din această țară. Acest lucru ar facilita integrarea micilor producători moldoveni în cele mai mari ecosisteme transfrontaliere de comerț electronic.
În al patrulea rând, ar trebui stabilite tarife speciale de transport internațional pentru micii exportatori pe baza unor acorduri cu operatorii logistici.
În acest context, este recomandabil să se ia în considerare posibilitatea introducerii unui mecanism de compensare parțială a costurilor de logistică din programele de sprijin pentru export ale statului sau ale donatorilor. Acesta ar trebui aplicat fără discriminare tuturor livrărilor micilor exportatori.
– În opinia dumneavoastră, ce concluzii ar trebui trase acum cu privire la oportunitățile oferite de platformele internaționale de comerț online pentru stimularea exporturilor?
M.B.: – Prima concluzie este că, în mod obiectiv, Moldova nu poate concura pe scala producției, dar poate concura pe diversitatea și calitatea produselor micilor producători.
A doua concluzie este că comerțul global devine digital și distribuit, iar țările care au creat o mică infrastructură transfrontalieră de export câștigă mii de noi exportatori și o bază de export care se extinde rapid. Experiența Poloniei și a statelor baltice arată că o astfel de creștere este posibilă pentru economii de mărime și structură comparabile.
A treia concluzie este că formarea unui sistem electronic de export pentru întreprinderile mici poate fi unul dintre cele mai realiste și rapide instrumente pentru extinderea bazei de export, creșterea veniturilor în valută și diversificarea structurală a economiei moldovenești.
Concluziile sunt evidente, la fel și soluțiile necesare. Trebuie doar să acționăm pentru a nu rata o oportunitate reală de a stimula exporturile.
