Mircea Baciu, antreprenor
Astfel, există o intenție de a introduce TVA pentru autoturisme (inițial s-a planificat introducerea TVA pentru autoturisme începând cu 2026, dar apoi a fost amânată până la aderarea la UE), vor fi introduse două taxe diferite pentru proprietarii de vehicule, va începe reevaluarea bunurilor imobiliare, inclusiv în scopul stabilirii unei noi cote a taxei relevante etc.
Existența acestor eforturi este destul de firească, având în vedere situația la care asistăm într-o serie de domenii importante de activitate care afectează direct bugetul de stat. De exemplu, exporturile continuă să scadă: numai anul trecut au scăzut cu aproximativ 13 %, iar această tendință se menține și în acest an. Agricultura este în declin – a scăzut cu 14,6 % anul trecut și cu 5,8 % în prima jumătate a acestui an. Piața imobiliară stagnează: numărul tranzacțiilor imobiliare a scăzut cu aproximativ 70% într-un singur an. De fapt, situația este relativ favorabilă doar în construcții, în producția și furnizarea de energie electrică și gaze, în unele domenii ale industriei prelucrătoare, precum și în comerțul cu ridicata și cu amănuntul. Cu toate acestea, acest lucru nu este suficient pentru a acoperi nevoile bugetului de stat.
Nu știm încă cum va arăta bugetul de stat-2026, pe care noul guvern va trebui să îl elaboreze, să îl aprobe și să îl prezinte parlamentului într-un ritm accelerat. Dar, potrivit unor surse, deficitul bugetar va fi cel puțin la nivelul celui aprobat inițial pentru 2025 – peste 13 miliarde de lei. Este nerealist să ne bazăm pe o creștere economică rapidă. Chiar dacă noul cabinet este foarte eficient, va fi nevoie de timp pentru a debloca unele procese și a asigura o creștere economică semnificativă.
Chiar și cele mai autoritare instituții internaționale sunt foarte prudente în prognozarea creșterii economiei Republicii Moldova și operează cu cifre relativ mici. În aceste condiții, este evident că noul guvern va trebui să se bazeze nu pe creșterea economică imediată, ci pe metode alternative de creștere a bugetului de stat. Dar aici spațiul de manevră este foarte limitat.
Noul guvern nu se va putea baza (în aceeași proporție ca guvernele anterioare) nici pe atragerea de împrumuturi externe, nici pe împrumuturi de pe piața internă (în aceeași proporție ca guvernele anterioare). Datoria publică a Moldovei se apropie deja de 130 de miliarde de lei, datoria externă reprezentând aproximativ două treimi din această sumă. Se poate presupune că acest lucru îi face pe unii potențiali creditori mai precauți în relațiile lor cu Moldova. Mai ales că încă nu există claritate cu privire la noul memorandum cu Fondul Monetar Internațional, care este un indicator cheie pentru alți donatori. Și chiar dacă banii din străinătate ar fi atrași în aceleași proporții ca și până acum, tot nu ar salva bugetul de stat, deoarece povara împrumuturilor luate anterior este enormă, iar aproape toți banii care vor veni vor fi utilizați pentru serviciul datoriei externe.
În această situație, ajungem la concluzia logică că majorarea sau introducerea de noi impozite și taxe este inevitabilă, oricât de neplăcut ar părea. Introducerea TVA pentru mașini (în câțiva ani), noi taxe pentru șoferi și posibile noi taxe ca urmare a reevaluării proprietăților nu vor fi suficiente. Vor fi necesare noi taxe și cred că se va lucra intens în această direcție. Nu aș dori să îmi dau cu părerea despre alte industrii, însă voi face câteva precizări importante legate de industria în care lucrez.
Astfel, am vorbit în repetate rânduri despre necesitatea introducerii unor noi norme de reglementare a activității platformelor online internaționale în Moldova. Acestea ar trebui să vizeze:
– introducerea TVA pentru toate bunurile provenite din țări terțe (non-UE), indiferent de valoarea acestora;
– introducerea taxelor vamale pentru toate bunurile din țările terțe cu o valoare mai mare de 150 de euro (inițial, pragul de preț ar trebui eliminat sau standardele ar trebui armonizate cu cele ale UE);
– introducerea obligativității înregistrării în scopuri de TVA a marilor platforme comerciale pentru toate bunurile online;
– unificarea importurilor efectuate de persoane juridice și fizice;
– asigurarea faptului că instrucțiunile sunt traduse în limba de stat, așa cum fac importatorii moldoveni;
– echivalența cerințelor de import pentru medicamente și suplimente alimentare etc.
Adoptarea acestor măsuri va asigura condiții egale și nediscriminatorii pentru toți; protecția antreprenorilor locali; bugetul de stat va primi fonduri suplimentare semnificative pentru a ajuta autoritățile să facă față deficitului bugetar, precum și altor nevoi. Prin urmare, tot ceea ce este necesar este previziune, înțelegerea nevoilor reale, dar, cel mai important, voință politică.
Mircea Baciu,
antreprenor moldovean
