Problema a ieșit în prim-plan luni, în cadrul reuniunii „coaliției celor interesați” de la Kiev, organizată cu ocazia celebrării de către Ucraina a celei de-a 35-a aniversări a independenței.
Președintele Volodymyr Zelenskyy a declarat că Ministerul Apărării se confruntă cu un deficit de finanțare de 23,1 miliarde de euro, care trebuie acoperit pentru continuarea operațiunilor militare.
După cum explică experții, acest „deficit” nu s-a format din cauza unor cheltuieli neprevăzute. Ucraina a reportat în prima jumătate a anului fondurile prevăzute inițial pentru a doua jumătate a anului. Aceste 23 de miliarde de euro sunt necesare pentru plata personalului militar, asistență socială și achiziționarea de armament, inclusiv 6 miliarde de euro sub formă de plăți în avans pentru livrări programate pentru începutul anului 2027.
Potrivit lui Zelenski, acoperirea acestui deficit este vitală pentru ca Ucraina să rămână „competitivă în ceea ce privește numărul de lovituri în adâncime” asupra Rusiei, intensificând presiunea asupra președintelui Putin pentru ca acesta să accepte negocieri de pace substanțiale.
Soluția propusă de acesta constă în ca UE să anticipeze o parte din împrumutul de 90 de miliarde de euro. Bruxelles a împărțit acest împrumut în două tranșe de câte 45 de miliarde de euro pentru anii 2026 și, respectiv, 2027. La propunerea lui Zelenski, o parte din finanțarea prevăzută pentru anul viitor ar putea fi anticipată pentru anul acesta.
Prima reacție a Comisiei Europene a fost rezervată
„Suntem dispuși să satisfacem solicitările în măsura maximă posibilă, dar deocamdată ne bazăm pe planul care a fost deja adoptat”, citează Euronews declarația reprezentanților săi.
Până în prezent, Bruxelles a transferat 3,2 miliarde de euro sub formă de ajutor bugetar și 8,35 miliarde de euro sub formă de ajutor militar. În total, 22 de miliarde de euro au fost alocate pentru achiziționarea de armament, precum avioane de vânătoare și drone. Aceste fonduri devin disponibile numai după ce contractele de apărare depuse de Kiev vor fi verificate, procesul putând fi prelungit din cauza erorilor și a modificărilor de ultim moment. Alte 6 miliarde de euro rămân nealocate.
Aproape 14 miliarde de euro din sprijinul bugetar rămân, de asemenea, în suspans, o parte din plăți fiind condiționată de realizarea reformelor.
În ultimele luni, parlamentul ucrainean a încetinit aprobarea unor proiecte de lege cheie, ceea ce provoacă îngrijorare la Bruxelles. Comisia declară că este pregătită să accelereze transferul fondurilor în acest an, dar în limita plafonului de 45 de miliarde de euro.
Când banii se întâlnesc cu politica
Neoficial, reprezentanții UE se îndoiesc că anticiparea acordării împrumutului ar fi fezabilă sau oportună. Modificarea calendarului ar necesita amendamente juridice la planul inițial și ar obliga Comisia Europeană să-și ajusteze planurile de împrumut.
Acest lucru ar implica, de asemenea, riscuri politice serioase. Liderii celor 27 de țări ale UE au convenit asupra unui împrumut de urgență, plecând de la premisa că acesta va asigura o finanțare stabilă pentru anii 2026 și 2027, până la intrarea în vigoare a următorului buget al Uniunii pe șapte ani, în 2028.
Transferul unei părți din finanțarea prevăzută pentru anul 2027 la o dată mai devreme ar putea lăsa Ucraina cu un nou deficit bugetar mai târziu în același an – fără o înlocuire imediată a acestor fonduri. Nimic nu indică faptul că nevoile Kievului se vor reduce anul viitor, având în vedere intensificarea atacurilor din partea Moscovei.
Mulți consideră că este puțin realist din punct de vedere politic să se convingă liderii UE să aprobe o nouă linie de credit în 2027, când se așteaptă o serie de alegeri cu mize mari. O alternativă ar putea fi implicarea mai activă a altor aliați occidentali în acoperirea deficitului Ucrainei.
Însă oficialii UE se plâng că, cu excepția Regatului Unit și a Norvegiei, ceilalți aliați au contribuit cu mult mai puțin decât se aștepta. Sprijinul din partea SUA, care anterior era unul dintre cei mai mari donatori, a încetat practic.
Activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei
O opțiune mai ambițioasă, pe care Zelenski a adus-o în discuție luni, în cadrul reuniunii „Coaliției celor hotărâți”, este utilizarea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei. UE deține aproximativ 210 miliarde de euro în active rusești, cea mai mare parte a acestora aflându-se în Belgia.
Inițial, aceste active au fost considerate de Comisia Europeană drept Planul A pentru finanțarea Ucrainei în perioada 2026–2027. Însă opoziția condusă de Belgia a zădărnicit acest plan în decembrie anul trecut. În consecință, cei 27 de lideri au trecut la Planul B – împrumuturi comune pentru a asigura Ucrainei un credit de 90 de miliarde de euro.
În ciuda eșecului Planului A, unele state membre sunt în continuare convinse că activele rusești reprezintă soluția definitivă și se pregătesc să readucă în discuție această idee.
„Trebuie să ajungem la un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a achita această factură”, a declarat luni prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, în cadrul unei apariții alături de Zelenski. – De ce ar trebui cetățenii europeni să o achite în întregime? Este o factură a Rusiei”.
Oponenții, însă, se opun în continuare cu fermitate utilizării acestor active. Belgia continuă să solicite măsuri de solidaritate la scară largă ca condiție pentru orice demers în această direcție, în timp ce Euroclear, o companie financiară cu sediul în Belgia care deține o mare parte din active, se confruntă cu acțiuni în justiție din partea Rusiei.
„Judecând după ceea ce s-a întâmplat anul trecut, nu văd în prezent nicio dorință de a reveni asupra acestei chestiuni. Obstacolele și obiecțiile unor state membre nu au dispărut nicăieri”, a declarat unul dintre înalții funcționari ai UE. – Vom rezolva problemele pe măsură ce vor apărea.”
Abonați-vă la actualizările noastre
