Deficitul bugetului de stat al Moldovei crește rapid, deoarece veniturile curente și împrumuturile externe nu reușesc să țină pasul cu cheltuielile. Conform datelor Ministerului Finanțelor, așa cum a scris LP, în prima jumătate a anului 2026, deficitul a crescut cu 21% și a ajuns la aproximativ 9,21 miliarde de lei.
Cheltuielile bugetare au crescut cu 4,2% (până la 46,2 miliarde de lei), în timp ce veniturile au crescut cu doar 0,7% (până la 37,03 miliarde de lei). Iar veniturile externe nerambursabile au scăzut la 370 de milioane de lei, comparativ cu 2,13 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Drept urmare, o parte semnificativă a fondurilor este alocată acoperirii datoriilor vechi și a nevoilor curente, ceea ce sporește presiunea asupra trezoreriei.
Datoria publică crește „în salturi”
Conform rapoartelor oficiale ale Ministerului Finanțelor din Moldova pentru primul semestru al anului 2026, indicatorii datoriei publice s-au format pe baza creșterii datoriei interne cu 5 349,25 milioane de lei de la începutul anului, în timp ce evoluția datoriei externe (care se ridica la sfârșitul semestrului la 4 836,68 milioane de dolari SUA) a depins de diferențele de curs valutar și de finanțarea externă.
Indicatorii exacți ai creșterii totale a datoriei publice (interne + externe) în echivalent leu la 30 iunie 2026 sunt publicați de instituție în textul integral al buletinului statistic lunar. Dacă analizăm evoluția din primele 4 luni ale anului 2026, datoria publică totală a crescut cu 9,6 miliarde de lei. Însă, în ultimele luni, tendința s-a schimbat. Și asta în mod diferit în echivalentul în lei și în cel în dolari.
Conform calculelor economistului Vladimir Golovatiuc, datoria externă din iunie, așa cum era de așteptat, s-a redus cu 80 de milioane de dolari față de luna precedentă, ajungând la 4,837 miliarde de dolari.
„Acest lucru s-a întâmplat nu numai ca urmare a faptului că rambursările împrumuturilor primite anterior au depășit volumul noilor împrumuturi, ci și ca urmare a aprecierii dolarului față de celelalte valute în care este exprimată datoria”, scrie expertul. – Au fost obținute doar 9 milioane de dolari din împrumuturi externe, iar suma rambursată a fost de 23 de milioane. În același timp, ca urmare a aprecierii monedei americane, valoarea în dolari a datoriei a scăzut cu încă 67 de milioane de dolari”.
În ceea ce privește datoria externă exprimată în MDL, deprecierea leului moldovean față de USD a dus, dimpotrivă, la o creștere a datoriei (cu 220 de milioane de lei), aceasta ajungând la 85,4 miliarde de lei, față de 85,2 miliarde de lei cu o lună în urmă. Așadar, diferența de curs valutar influențează indicatorii în mod diferit.
„Ca urmare a faptului că datoria publică internă s-a redus în iunie cu 520 de milioane de lei și această reducere nu a fost compensată de o creștere a datoriei externe (în MDL), valoarea totală a datoriei s-a situat cu 300 de milioane de MDL sub nivelul înregistrat în mai 2026. În consecință, pentru prima dată din iulie 2025, finanțarea netă a guvernului, incluzând cea internă și cea externă, a fost negativă și s-a ridicat la MINUS 730 milioane MDL”, rezumă Vladimir Golovatiuc. Subliniind totodată că, în spatele tuturor acestor cifre seci, „se ascund probleme reale cu care s-a confruntat guvernul în finanțarea cheltuielilor bugetare, în ciuda intensificării creditării”.
Plafonul datoriei publice se apropie
De la începutul anului, guvernul a contractat împrumuturi în valoare de peste 10 miliarde MDL, anul trecut – 5,8 miliarde de lei, iar în 2022 – 1,1 miliarde de lei. Astfel, respectarea limitelor prevăzute în buget, unde plafonul datoriei totale la sfârșitul anului este stabilit la 156,04 miliarde de lei, se desfășoară în plină viteză. În jumătate de an, datoria publică totală a ajuns deja la 142,8 miliarde de lei.
Având în vedere ritmul actual, limitele datoriei publice vor fi depășite în acest an. Fie vor fi introduse modificări normative pentru majorarea plafonului, care, pe de o parte, nu vor aduce beneficii semnificative în finanțarea deficitului bugetar, dacă împrumuturile externe de la Uniunea Europeană nu îl vor acoperi. Pe de altă parte, acestea riscă să ducă la nerespectarea termenelor de îndeplinire a obligațiilor față de creditorii interni și externi, dacă situația nu se va schimba.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, evoluția obligațiilor externe în prima jumătate a anului 2026 a fost determinată de doi factori. Finanțarea externă netă, conform datelor Ministerului Finanțelor, s-a ridicat la +136,0 milioane de dolari SUA (suma împrumuturilor primite a depășit plățile efectuate). Iar diferența de curs valutar a redus indicatorul datoriei cu (-109,9 milioane de dolari).
Principalii creditori – organizațiile internaționale (FMI, Banca Mondială, BEI, BERD) – dețin o pondere cheie de 4,33 miliarde de dolari SUA, în timp ce creditorii bilaterali reprezintă o pondere mult mai mică (aproximativ 506,38 milioane de dolari).
„Bani din noptieră!”
A miza pe creșterea împrumuturilor, care sunt destinate în principal serviciului datoriei, fără a dispune de fonduri pentru finanțarea cheltuielilor în creștere, reprezintă un cerc vicios, consideră experții. Dar, din păcate, fără aceasta nu se poate evita nimic – se ajunge la default.
„Faptul că economia nu funcționează și nu asigură autorităților resurse suficiente pentru a rezolva toate problemele sau măcar pe cele principale este deja clar pentru toată lumea, dar autoritățile nu sunt susținute nici măcar de propriii parteneri!”, exclamă Vladimir Golovatiuc.
În primele șase luni ale anului trecut, guvernul a primit sub formă de împrumuturi 435 de milioane de dolari, iar acum – 240 de milioane, iar sub formă de granturi, respectiv, echivalentul a 2,8 miliarde de lei anul trecut și 370 de milioane de lei – în prima jumătate a anului curent.
„În loc să fie o sursă de venituri suplimentare pentru finanțarea cheltuielilor bugetare, împrumuturile externe și titlurile de stat au devenit ele însele o categorie de cheltuieli. În iunie, pentru aceasta au fost necesari 700 de milioane de lei.
Toată ironia situației constă în faptul că, pentru finanțarea integrală a cheltuielilor bugetare, precum și pentru rambursarea împrumuturilor contractate anterior, pe lângă veniturile curente ale bugetului, au fost utilizate și soldurile acumulate în trecut în conturile de trezorerie, în valoare de 2 miliarde de lei”, a explicat expertul de unde provin banii.
