Ion Chicu
Întrucât creșterea veniturilor față de anul trecut, în termeni monetari, a fost de doar 270 de milioane de lei, deficitul bugetului de stat în prima jumătate a anului 2026 s-a ridicat la aproximativ 9,21 miliarde de lei. Acesta a crescut cu 21% față de perioada similară a anului trecut, când se situa la nivelul de 7,61 miliarde de lei.
Conform informațiilor furnizate de minister, această creștere redusă a veniturilor se explică prin mai mulți factori. Printre aceștia se numără reducerea granturilor externe. În prima jumătate a acestui an, volumul acestora a scăzut la 370 de milioane de lei, față de peste 2,13 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut.
Nu sunt suficiente fonduri pentru acoperirea deficitului
Este de remarcat faptul că încasările din impozite și taxe au crescut în prima jumătate a anului cu aproximativ 9%, ajungând la 34,5 miliarde de lei. În special, veniturile din TVA au crescut cu 9%, încasările din impozitul pe venit – cu aproape 11%, iar contribuțiile la asigurări sociale au crescut cu aproximativ 10%.
Cu toate acestea, ele nu au fost suficiente pentru a acoperi o parte mai mare din buget. Nu trebuie să ignorăm nici încetinirea, la un moment dat, a creșterii economice, care s-a reflectat, de asemenea, asupra veniturilor bugetare.
În acest context, în iunie a apărut în presă un comentariu potrivit căruia planul de execuție bugetară pentru primul semestru, conform informațiilor publicate în secțiunea de date zilnice privind veniturile bugetare de pe site-ul Ministerului Finanțelor, nu va fi îndeplinit. La momentul respectiv, nu am comentat rezultatele execuției bugetare pe baza datelor preliminare.
Cu toate acestea, potrivit deputatului, fostului prim-ministru și ministru al finanțelor Ion Chicu, la acea vreme „datele privind încasările zilnice de la administrația fiscală și vamală erau în scădere față de anul trecut. Cu atât mai mult, în comparație cu planul”.
Un plus de 1 miliard de lei din venituri din combustibili, dar un minus de 2 miliarde de lei la subvenții
„Veniturile au fost mai mici, deși am obținut aproximativ 1 miliard de lei de la vamă datorită creșterii prețului motorinei și al benzinei”, spune el. – În acest caz, se pune întrebarea ce se întâmplă cu economia noastră. Există o explicație sumară, și anume că celelalte venituri din acest an sunt cu 2 miliarde de lei mai mici din cauza reducerii granturilor acordate Moldovei. Dar când pui în balanță acești doi factori – 1 miliard de lei adăugați în buget și 2 miliarde de lei de fonduri neîncasate –, tot se ajunge la concluzia că planul nu se îndeplinește. Prin urmare, se pune întrebarea: cum vor putea fi majorate salariile angajaților din sectorul public începând din septembrie, dacă veniturile sunt sub nivelul planificat? În plus, investițiile din prima jumătate a anului au înregistrat o scădere de 2,4%, iar acest lucru reprezintă, de asemenea, un semn al veniturilor neîncasate”.
În ceea ce privește fondurile pe care autoritățile le promit primăriilor care s-au asociat voluntar sub formă de capital de stimulare, „nimeni nu garantează că acești bani vor fi acordați în anul curent. Ei pot fi prevăzuți și pentru anul viitor”, remarcă Ion Chicu.
Nu se poate face fără o creștere a impozitelor
Întrebarea lui Ion Chicu despre salarii a fost retorică, iar răspunsul logic a fost dat de ministrul Finanțelor, Victoria Belous, la preluarea mandatului.
După cum a scris Logos Press, proiectul de politică bugetară și fiscală pentru anul 2027 va fi revizuit. Cu toate acestea, în acesta vor rămâne prevederile privind majorarea impozitelor și eliminarea facilităților. Deocamdată nu este clar despre ce impozite și facilități este vorba, dar guvernul nu va putea evita astfel de măsuri din cauza reformelor inițiate și a necesității de fonduri pentru punerea lor în aplicare.
În special, reforma sistemului de salarizare din sectorul public va necesita aproximativ 6 miliarde de lei, iar reforma administrativ-teritorială va exercita, de asemenea, o presiune semnificativă asupra bugetului. În acest sens, guvernul va trebui, în orice caz, să găsească resurse financiare. Și, în primul rând, prin îmbunătățirea disciplinei fiscale și combaterea evaziunii fiscale.
„Noul proiect de politică fiscală va fi supus consultărilor publice înaintea legii privind remunerarea, deoarece nu putem promite reforme fără o politică fiscală”.
