Studiul se bazează pe datele a 1 899 de participanți la proiectul „English Longitudinal Study of Ageing” (ELSA), care monitorizează de mulți ani starea de sănătate a locuitorilor din Anglia cu vârsta peste 50 de ani. Spre deosebire de multe studii anterioare, cercetătorii nu au evaluat starea de sănătate percepută de participanți, ci indicatori medicali obiectivi, care permit calcularea vârstei lor biologice.
Analiza a inclus zece biomarkeri care reflectă starea sistemelor cardiovascular, respirator și metabolic al organismului. Printre aceștia se numără tensiunea arterială, funcția pulmonară, nivelul hemoglobinei și al hemoglobinei glicate, concentrația de fibrinogen și colesterol, indicele de masă corporală, forța de prindere a mâinii și viteza de mers. Pe baza acestor date s-a calculat un indicator integral al vârstei biologice.
Apoi, cercetătorii au comparat rezultatele medicale cu frecvența participării la evenimente culturale — cinematografe, muzee, teatre, concerte și operă. S-a constatat că persoanele care participau la astfel de evenimente cel puțin o dată la câteva luni aveau, în medie, o vârstă biologică cu aproape trei ani mai mică decât cea a colegilor lor de aceeași vârstă care practic nu participau la viața culturală.
Analiza statistică a arătat, de asemenea, că o creștere cu un punct a nivelului de activitate culturală corespundea unei scăderi a vârstei fiziologice cu aproximativ 0,085 de ani, adică aproximativ 31 de zile. Această corelație s-a menținut și după ajustarea rezultatelor în funcție de nivelul veniturilor, al educației, al ocupării forței de muncă și al prezenței bolilor cronice.
Cercetătorii subliniază că studiul are un caracter observațional și nu demonstrează o legătură de cauzalitate. Nu este exclus ca persoanele cu o stare de sănătate mai bună să frecventeze, încă de la început, mai des teatrele, muzeele și alte evenimente culturale.
Cu toate acestea, autorii consideră că extinderea accesului la viața culturală poate deveni unul dintre elementele politicii de îmbătrânire sănătoasă. În opinia lor, reducerea barierelor financiare și geografice care împiedică accesul la instituțiile culturale poate aduce beneficii sociale; cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma legătura de cauzalitate dintre activitatea culturală și ritmul îmbătrânirii biologice.
