La această concluzie a ajuns Grupul științific internațional independent privind inteligența artificială, înființat de Adunarea Generală a ONU, care a prezentat primul raport științific global din istorie privind oportunitățile, riscurile și consecințele dezvoltării IA.
Raportul a fost prezentat în cadrul AI for Good Global Summit 2026, care a avut loc în perioada 7-10 iulie la Geneva.
Prima evaluare științifică globală a inteligenței artificiale
Documentul, de peste 200 de pagini, a reprezentat prima evaluare științifică independentă a inteligenței artificiale, elaborată în baza unui mandat al ONU. La realizarea acestuia au lucrat 40 de oameni de știință și experți din toate cele cinci regiuni ale lumii, numiți de Adunarea Generală pentru o perioadă de trei ani. Copreședinții grupului au fost unul dintre cei mai autorizați cercetători în domeniul IA, laureatul Premiului Turing, Joshua Bengio, și laureata Premiului Nobel pentru Pace, Maria Ressa.
Principala sarcină a grupului nu a fost elaborarea unor norme de reglementare, ci pregătirea bazei științifice comune necesare pentru luarea deciziilor în domeniul inteligenței artificiale. Raportul ar trebui să constituie fundamentul dialogului internațional privind gestionarea IA și al revizuirilor anuale ulterioare ale ONU, se menționează în document.
Concluzia principală: tehnologiile se dezvoltă mai repede decât mecanismele de control
Ideea cea mai importantă a raportului este formulată extrem de clar: mecanismele de securitate existente nu mai țin pasul cu dezvoltarea inteligenței artificiale. Potrivit autorilor, guvernele iau decizii strategice într-un mediu tehnologic în rapidă schimbare, în care datele științifice apar mai târziu decât noile generații de modele.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a caracterizat problema într-o singură frază: „Lumea nu poate gestiona ceea ce nu înțelege”.
Tocmai de aceea, a subliniat el, statele au nevoie de o sursă științifică independentă de informații, liberă de interesele comerciale ale unor companii sau de pozițiile politice ale unor țări.
Autorii remarcă faptul că, în prezent, evaluarea siguranței modelelor de ultimă generație se bazează în mare măsură pe datele furnizate chiar de dezvoltatori, în timp ce majoritatea statelor nu dispun de instrumente proprii de verificare independentă.
Economia – în centrul analizei
Spre deosebire de multe discuții anterioare, noul raport abordează inteligența artificială nu doar ca tehnologie, ci și ca factor al economiei globale.
Un capitol separat este dedicat impactului IA asupra productivității muncii, ocupării forței de muncă, competitivității internaționale, dezvoltării științei, sănătății, educației și agriculturii. În același timp, experții avertizează asupra riscului accentuării inegalității economice între țări.
În prezent, dezvoltarea celor mai performante modele este concentrată într-un număr limitat de state și mari corporații tehnologice. Fără dezvoltarea unei infrastructuri informatice proprii, a bazelor de date și a forței de muncă calificate, multe țări riscă să devină doar consumatori de tehnologii, fără a avea practic nicio influență asupra dezvoltării ulterioare a acestora.
„IA, în sine, nu va elimina divergențele. Beneficiile apar acolo unde există deja instituții, competențe și date. Acolo unde acestea lipsesc, aceeași tehnologie poate înlocui forța de muncă, poate accentua inegalitatea și poate face comunitățile dependente de sisteme create fără a ține cont de ele. Acest raport abordează pentru prima dată un limbaj științific comun. Aceste realități sunt acum confirmate oficial, verificate independent și nu pot fi ignorate”, a subliniat la summit Amandip Singh Gill, secretar general adjunct și trimis special pentru tehnologii digitale și noi
Pentru statele cu economii în curs de dezvoltare, această concluzie are o importanță deosebită. Problema nu mai ține doar de implementarea inteligenței artificiale, ci și de capacitatea de a-și păstra suveranitatea tehnologică în contextul concentrării rapide a resurselor de calcul.
Șapte direcții care vor determina politica mondială
Autorii au structurat studiul în jurul a șapte direcții cheie:
– dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială;
– aplicarea IA în știință, medicină, educație și agricultură;
– consecințele economice;
– securitatea și reziliența sistemelor;
– drepturile omului, informația și democrația;
– impactul asupra culturii, societății și copiilor;
– guvernanța, fiabilitatea și reglementarea internațională.
O astfel de abordare arată că inteligența artificială nu mai este doar o tehnologie specifică unui anumit sector. Ea devine un factor al politicii economice, al securității naționale și al relațiilor internaționale.
De ce este important pentru Europa și Moldova
Publicarea raportului a coincis cu primul Dialog global al ONU privind guvernanța inteligenței artificiale, care a avut loc la Geneva. Obiectivul acestuia este de a stabili principii comune de cooperare internațională în domeniul IA.
Pentru Uniunea Europeană, documentul a reprezentat o confirmare suplimentară a orientării către reglementarea inteligenței artificiale după adoptarea AI Act. Pentru țările candidate, inclusiv Republica Moldova, acesta prezintă un interes practic: recomandările grupului științific pot servi drept orientare în elaborarea politicii naționale, crearea mecanismelor de evaluare a riscurilor și adaptarea legislației la cerințele europene.
Practic, începe formarea unui nou sistem global de guvernanță a IA, similar cu cele existente în domeniul schimbărilor climatice, al securității nucleare sau al sănătății publice. Singura diferență constă în faptul că ritmul de dezvoltare a inteligenței artificiale este semnificativ mai rapid decât ritmul de elaborare a normelor internaționale.
Primul raport științific al ONU nu propune soluții politice gata formulate. Obiectivul său este de a crea un cadru comun de fapte pe care guvernele să se poată baza în elaborarea normelor naționale și internaționale.
Cu toate acestea, tocmai astfel de documente devin adesea punctul de plecare pentru crearea unor noi instituții internaționale.
Dacă previziunile autorilor se vor confirma, următorii ani ar putea deveni o perioadă în care competiția dintre state pentru leadership în domeniul inteligenței artificiale va fi însoțită nu doar de o cursă tehnologică, ci și de o luptă pentru dreptul de a stabili regulile globale privind utilizarea IA.
