(c) Peter Dejong/Reuters
Decizia a fost adoptată la 22 aprilie 2026 de către cinci arbitri ai Camerei Permanente de Arbitraj de la Haga, dar a fost publicată abia la 16 iunie, în conformitate cu procedura instanței. Procesul a durat aproximativ zece ani și s-a desfășurat în cadrul Convenției ONU privind dreptul mării din 1982.
În ce a constat disputa dintre Ucraina și Rusia
Ucraina a inițiat procedura de arbitraj în 2016, după începerea construcției Podului Crimeea, care leagă partea continentală a Rusiei de Crimeea, notează Reuters.
Kievul a susținut că Moscova a încălcat prevederile Convenției ONU privind dreptul mării, stabilind un control de facto asupra strâmtorii Kerch, Mării Azov și unei părți din apele Mării Negre din jurul Crimeii.
Partea ucraineană a solicitat:
– recunoașterea încălcării drepturilor Ucrainei ca stat riveran;
– restabilirea accesului la resursele marine din apele Mării Negre și Mării Azov;
– compensarea prejudiciilor cauzate de exploatarea resurselor;
– să recunoască Strâmtoarea Kerch ca o cale navigabilă internațională, cu drept de trecere pentru navele străine;
– să ia măsuri în privința podului din Crimeea, inclusiv solicitarea de demontare a acestuia.
Rusia s-a opus cererilor Ucrainei, afirmând că arbitrajul nu are competența de a examina chestiunile legate de suveranitatea teritorială și apartenența Crimeii.
Moscova a subliniat, de asemenea, că statutul special al Mării Azov și al Strâmtorii Kerch a fost recunoscut anterior prin acorduri bilaterale între cele două țări.
Tribunalul de arbitraj a respins cea mai mare parte a cererilor Kievului.
În special, instanța nu a dat curs cererilor Ucrainei:
– privind revizuirea statutului Strâmtorii Kerch;
– privind recunoașterea dreptului Ucrainei de a controla resursele din zonele maritime respective;
– privind plata de compensații pentru utilizarea resurselor naturale;
– privind demontarea podului din Crimeea.
Astfel, instanța nu a acceptat argumentul Ucrainei potrivit căruia Rusia a obținut în mod ilegal controlul exclusiv asupra strâmtorii.
În același timp, arbitrajul a stabilit că Rusia a încălcat anumite norme ale dreptului maritim internațional în timpul construcției podului.
Este vorba despre efectuarea unei evaluări de mediu a proiectului. Instanța a ajuns la concluzia că partea rusă nu a respectat procedurile necesare de evaluare de mediu în conformitate cu cerințele Convenției ONU privind dreptul maritim.
Cu toate acestea, arbitrajul nu a stabilit despăgubiri și nu a obligat Rusia să plătească despăgubiri Ucrainei.
De asemenea, instanța a hotărât că fiecare dintre părți își va acoperi singură cheltuielile de participare la proces.
Reacția părților la decizie
Ministerul rus de Externe a declarat că consideră decizia o victorie a Moscovei, subliniind că majoritatea cererilor Ucrainei au fost respinse, scrie RBC.
Ministerul rus a indicat că instanța nu a susținut pretențiile Kievului privind controlul asupra Strâmtorii Kerch, resursele marine și despăgubirile.
Partea ucraineană a atras atenția asupra unei alte părți a hotărârii — recunoașterea încălcării de către Rusia a obligațiilor internaționale în timpul construcției podului.
Podul din Kerch are o importanță strategică pentru Rusia, deoarece asigură legătura de transport cu Crimeea și este utilizat pentru livrarea diverselor mărfuri către peninsulă.
Pentru Ucraina, procesul judiciar a fost unul dintre numeroasele procese internaționale împotriva Rusiei după 2014.
Decizia arbitrajului nu modifică statutul politic al Crimeei și nu abordează chestiuni legate de suveranitatea teritorială, întrucât instanța s-a limitat la cadrul Convenției ONU privind dreptul mării.
