Ursula von der Leyen
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut acest anunț în cadrul Conferinței privind reconstrucția Ucrainei, desfășurată la Gdańsk, în Polonia.
În paralel, Fondul Monetar Internațional a aprobat în prealabil acordarea către Ucraina a unei noi tranșe de aproape 700 de milioane de dolari în cadrul programului de sprijin în vigoare.
Cu acești bani, Ucraina își finanțează cheltuielile non-militare. Însă aceste acorduri au și o reversă — angajamentele de reformă pe care Kievul trebuie să le pună în aplicare. Ce fel de reforme sunt acestea și ce consecințe pot avea pentru locuitorii Ucrainei? BBC a abordat această întrebare.
Ce condiții au impus creditorii internaționali
Fondurile UE și FMI sunt destinate finanțării cheltuielilor non-militare ale statului, inclusiv menținerea stabilității macrofinanciare, cheltuielile sociale și funcționarea instituțiilor publice.
În același timp, o parte din creditul european este condiționată de îndeplinirea programului de reforme. Conform memorandumului semnat, din volumul total al ajutorului UE, aproximativ 30 de miliarde de euro vor depinde de îndeplinirea angajamentelor economice ale Kievului.
Principalele cerințe ale partenerilor internaționali vizează trei direcții:
– creșterea eficienței cheltuielilor publice;
– îmbunătățirea administrării fiscale și creșterea veniturilor bugetare;
– reformarea gestionării finanțelor publice.
Comisia Europeană condiționează, de asemenea, continuarea sprijinului de reformele necesare pentru consolidarea instituțiilor și avansarea Ucrainei pe calea integrării în Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, FMI a remarcat „încetinirea progresului în ceea ce privește reformele structurale”. Două indicatori, conveniți cu autoritățile ucrainene, au fost atinși cu întârziere, iar un altul nu a fost atins deloc. În declarația FMI se menționează că părțile au convenit asupra unui nou calendar și a unor noi angajamente politice din partea Kievului.
Tarife, impozite și combaterea economiei subterane
Una dintre cele mai sensibile chestiuni rămâne reforma pieței energetice.
FMI așteaptă ca Ucraina să elaboreze o foaie de parcurs privind liberalizarea treptată a pieței serviciilor publice. Este vorba despre trecerea la o stabilire a tarifelor mai orientată către piață, însoțită de crearea unor mecanisme de protecție pentru gospodăriile care nu vor putea plăti serviciile la prețul integral.
În prezent, prețurile la gaz, încălzire și apă caldă pentru populație rămân limitate de stat în cadrul normelor în vigoare din perioada de război.
Creditorii internaționali consideră că un astfel de sistem creează o povară suplimentară pentru companiile energetice de stat și împiedică atragerea investițiilor în refacerea infrastructurii.
Un alt pachet de reforme vizează sistemul fiscal. Kievul trebuie să limiteze posibilitățile de abuz ale sistemului simplificat de impozitare și să reducă amploarea economiei subterane.
Anterior s-a discutat introducerea TVA-ului pentru antreprenorii individuali, însă această inițiativă s-a confruntat cu critici din partea mediului de afaceri și nu a primit încă sprijinul necesar în parlament. Ca urmare, accentul s-a mutat pe combaterea antreprenoriatului fictiv și a schemelor de fragmentare a afacerilor.
Reformele pot avea un impact asupra mediului de afaceri și a populației
Creditorii internaționali subliniază că Ucraina trebuie să combată umflarea costurilor programelor de stat, să fie pregătită să identifice surse interne suplimentare de venituri și să descopere oportunități de economisire.
Kievul, subliniază FMI, trebuie să depună eforturi constante pentru îmbunătățirea administrării fiscale și a politicii fiscale. Cea mai echitabilă și mai eficientă modalitate de a face acest lucru, subliniază Fondul, este reducerea sectorului economic subteran.
În același timp, experții indică faptul că o parte din modificările propuse ar putea crea o sarcină suplimentară pentru întreprinderi și consumatori.
Cele mai sensibile pentru populație ar putea fi modificările în domeniul tarifelor la utilități, dacă Ucraina va trece la eliminarea treptată a mecanismelor speciale de reglementare a prețurilor după încheierea stării de urgență.
Pentru antreprenori, principala problemă rămâne echilibrul între întărirea controlului fiscal și menținerea condițiilor favorabile pentru întreprinderile mici. Economiștii remarcă faptul că o presiune excesivă asupra companiilor poate duce la extinderea sectorului informal, în loc de creșterea veniturilor fiscale.
În același timp, partenerii solicită cu fermitate de la Kiev o luptă mai activă și mai eficientă împotriva corupției, însă angajamentele autorităților ucrainene în această privință nu sunt detaliate.
Abonați-vă la actualizările noastre
