Vladislav Kozhukhar
Documentul prevede extinderea și clarificarea competențelor Centrului Național Anticorupție în investigarea infracțiunilor economico-financiare, inclusiv a fraudelor care afectează interesele financiare ale statului și ale Uniunii Europene.
Calcule financiare și riscuri instituționale
Proiectul include și instituirea unei noi funcții de vicedirector în cadrul CNA, ajungând astfel la trei posturi de conducere adjunctă. Potrivit unor estimări din proiect, crearea acestei funcții va necesita un fond anual de salarizare de aproximativ 570 750 de lei.
În acest context, deputat Liliana Iaconi a pus la îndoială corectitudinea estimărilor:
„Dvs. ați prezentat o informație cu implicații financiare estimate eronat, din sursele disponibile deschise. Un director adjunct al CNA are un salariu în jur de 700 de mii de lei anual declarat, plus contribuțiile obligatorii achitate de către angajator. Așa că vă rog cu mai multă acuratețe la următoarele proiecte să estimați costurile”.
Vasile Tarlev a ridicat semne de întrebare privind oportunitatea acordării a două mandate directorului CNA
„Inițiativa este a dumneavoastră? Și insistați totuși să îi dați mai mult de un mandat. Or, dând atâtea împuterniciri Centrului Național Anticorupție și directorului, indiferent cine ar fi el, două mandate, este un pericol pentru țară. Este o funcție, nu politică, ca președintele țării, e cu totul altceva”, a declarat Tarlev.
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a precizat că inițiativa este analizată din punct de vedere instituțional, în strictă conformitate cu cadrul legal:
„Propunerile au fost realizate în cadrul unui grup de lucru care și-a pus o simplă întrebare: cum consolidăm capacitățile manageriale, cum asigurăm ca exercitarea funcției de conducere să reușească să asigure implementarea coerentă a politicilor instituționale și valorificarea experienței manageriale”.
Cine preia marea corupție
De menționat că proiectul mai prevede că Procuratura Anticorupție (PA) va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt ce implică demnitari, inclusiv președintele țării, președintele Parlamentului, deputați, prim-ministrul, Avocatul Poporului, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.
Potrivit autorilor, modificările sunt necesare pentru a garanta investigații independente și imparțiale, pentru a preveni conflictele de interese și influențele asupra procesului penal, precum și pentru a consolida încrederea publică în instituțiile statului.
Totodată, pentru a eficientiza activitatea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), infracțiunile minore sau lipsite de complexitate vor fi excluse din competența acesteia. Astfel, PCCOCS se va concentra pe cauze de terorism, infracțiuni săvârșite de organizații criminale și pe alte dosare deosebit de grave.
Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal vor efectua urmărirea penală în cauzele economico-financiare și vamale, în condițiile prevăzute de lege și sub coordonarea PCCOCS, dacă prejudiciul cauzat nu depășește 50 000 de unități convenționale.
Proiectul introduce și reguli privind formarea grupurilor de urmărire penală în cauzele complexe sau de proporții mari, pentru a facilita cooperarea dintre procurori și ofițerii de urmărire penală din instituții diferite.
Documentul clarifică și posibilitatea contestării tuturor hotărârilor instanței privind măsurile preventive, în orice etapă a procesului, până la pronunțarea hotărârii pe fond.
Standarde europene
Potrivit fracțiunii majoritare, proiectul este parte a angajamentelor în procesul de integrare europeană.
„Inițiativa legislativă se încadrează în angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană și are relevanță pentru implementarea agendei de reforme aferente planului de creștere economică, și anume măsuri antifraudă și protecția intereselor financiare ale UE”, a declarat deputata Ana Calinici.
Proiectul a fost aprobat în prima lectură cu 57 de voturi pe fundalul unui scandal apărut în timpul discursului deputatului Vasile Costiuc, căruia i-a fost întrerupt microfonul. În același timp, deputatul Alexandru Verșinin a fost avertizat de către președintele Parlamentului că va fi privat de dreptul la cuvânt în cadrul a trei ședințe plenare.
