Scrieți-ne, iar noi vom lua în considerare sugestiile și comentariile dumneavoastră.
Una dintre direcțiile-cheie ale noii politici fiscale a Republicii Moldova pentru anul 2027, prezentată de prim-ministrul Vasile Tofan pe 6 august, va fi revizuirea abordării privind impozitarea persoanelor fizice. Accentul principal al reformei este pus pe crearea condițiilor necesare pentru creșterea veniturilor disponibile ale cetățenilor care primesc un salariu oficial și participă la economia legală. Acest principiu este reflectat chiar în denumirea proiectului — „Muncă. Investiții. Echitate”.

În cadrul conferinței de presă de astăzi, prim-ministrul Moldovei, Vasile Tofan, a confirmat că noua concepție privind politica bugetară și fiscală prevede majorarea impozitului pe profit aplicat băncilor de la 12% la 18%.

Scutirea personală ar putea fi majorată cu aproximativ 35%, de la 29.700 de lei în prezent până la 40.000 de lei anual, în cadrul reformei fiscale propuse. Anunțul a fost făcut de Vasile Tofan în cadrul prezentării proiectului politicii fiscale „Muncă. Investiții. Echitate”.

Banca Națională a Moldovei a majorat rata de referință de la 7% la 7,5% pe an. Decizia a fost luată în unanimitate în cadrul ședinței Comitetului Executiv al BNB din 6 august 2026. Rata rezervelor obligatorii a fost menținută la nivelul de 18% în lei și 26% în valută străină.

În Moldova, pragurile în limitele cărora rezidenții vor putea efectua operațiuni valutare fără autorizația Băncii Naționale a Moldovei (BNM) vor fi majorate de la 10.000 la 100.000 de euro, iar începând cu 1 ianuarie 2028 – la 250.000 de euro.

Străinii care dețin permis de ședere vor putea deveni membri ai asociațiilor de credit și economii. Acest lucru va consolida și va extinde posibilitățile, inclusiv cele financiare și economice, de integrare a acestora în Moldova.

Banca Rusiei și-a revizuit în sens negativ previziunile privind economia rusă pentru anul 2026: inflația ar putea fi mai mare, iar creșterea PIB-ului — mai slabă decât se preconiza anterior.

Conceptul noii reforme fiscale va fi prezentat oficial pe 6 august, însă autoritățile au dezvăluit deja principalele prevederi ale documentului. Versiunea anterioară a reformei a fost retrasă după valul de critici din partea societății și a mediului de afaceri, iar scandalul generat în jurul acesteia ar fi fost unul dintre motivele care au dus la demisia Guvernului.

În legislație se introduc cerințe privind întocmirea rapoartelor companiilor pe tema dezvoltării durabile (ESG). În acest context, se propune completarea Legii privind contabilitatea și raportarea financiară cu un capitol separat.

Ministerul Finanțelor a elaborat noi cerințe privind raportarea întreprinderilor. Acestea vor intra în vigoare odată cu aderarea Moldovei la Uniunea Europeană.

Produsele importate în cadrul regimului de suspendare a plății accizelor vor trebui să fie acoperite de garanții bănești.

Autoritățile de reglementare financiare americane au amendat banca elvețiană UBS cu 125 de milioane de dolari pentru încălcarea cerințelor legislației privind combaterea spălării banilor (AML). Potrivit datelor Ministerului Finanțelor al SUA, aceasta este cea mai mare amendă civilă aplicată vreodată unui broker-dealer pentru încălcarea Legii privind secretul bancar (Bank Secrecy Act).

În săptămâna trecută, în perioada 27-31 iulie 2026, Serviciul Public de Impozite (SPI) a virat în bugetul public național aproximativ 2 miliarde de lei și a efectuat rambursări de TVA în valoare de 128 de milioane de lei.

În Republica Moldova este extinsă lista produselor supuse accizelor, iar energia electrică este inclusă în sfera de aplicare a acestora.

Riscurile la adresa funcționării sectorului non-bancar din Moldova rămân scăzute, iar situația financiară a sectorului este stabilă. Conform datelor prezentate în cadrul ședinței Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară, sectorul financiar nebancar dă dovadă de reziliență în fața provocărilor externe și interne.

Imaginea actuală a sistemului bancar, cu „vitrina” sa, este foarte convenabilă – grație ei, este clar pe cine să dai vina și încotro să fugi. Dar am o veste proastă pentru voi: următoarea criză, cel mai probabil, nu va arăta deloc ca cele din trecut. Bancomatele vor continua să funcționeze. Depozitele nu vor dispărea nicăieri. Banca Națională va vorbi cu calm despre lichiditatea ridicată și suficiența capitalului.

Candidații la categoriile „Cel mai bun contabil”, „Cel mai bun director financiar”, „Cel mai bun auditor”, precum și „Cel mai bun specialist financiar al consiliului raional” pot fi propuși până pe 9 august.

În Moldova vor fi introduse noi mecanisme de gestionare a crizelor bancare și va fi stabilită o cerință minimă privind fondurile proprii și pasivele eligibile, pe care băncile și anumite societăți de investiții trebuie să o îndeplinească (MREL).

În prezent, activitatea acestora este reglementată de Legea privind piața de capital și de Legea privind organismele alternative de plasament colectiv. Comisia Națională pentru Piața Financiară propune unificarea normelor, reglementarea aspectelor care nu sunt încă acoperite de lege și alinierea acesteia la prevederile UE.

Înainte de a încheia subiectul privind indicele prețurilor de ofertă, merită să adăugăm un aspect specific moldovenesc – unul care explică nu de ce apare o astfel de eroare metodologică (acest lucru este universal, autoritățile de reglementare greșesc astfel aproape peste tot), ci de ce tocmai în Moldova nu există nimeni care să o corecteze la timp.
