Scrieți-ne, iar noi vom lua în considerare sugestiile și comentariile dumneavoastră.
La alegerile generale din Ungaria din aprilie, guvernul populist de dreapta al prim-ministrului Viktor Orbán a fost răsturnat nu de o opoziție de stânga, ci de un partid de centru-dreapta angajat în combaterea corupției și restabilirea democrației. Pe măsură ce Israelul se îndreaptă spre urnele de vot pe 27 octombrie, o schimbare similară este, de departe, cel mai bun rezultat pe care îl putem spera în mod rezonabil, guvernul extremist al prim-ministrului Benjamin Netanyahu fiind înlocuit de o administrație decentă și respectuoasă față de lege. O politică externă radical nouă va rămâne însă de neatins.
PARIS — Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta „Uniunea Națională” (RN) din Franța, a prezentat un program economic axat pe consolidarea rapidă a bugetului. De obicei, aceasta este denumită politică de austeritate bugetară strictă. Prin aceasta, ea se distanțează radical de trecutul propriului partid, apropiindu-se de linia tradițională a dreptei europene.
MILANO — Cele trei mari economii ale lumii, comparabile ca dimensiuni cu continentele, se îndreaptă în direcții diferite. Fiecare dintre ele are propriile puncte forte și puncte slabe, deși raportul de forțe pare să fie mai favorabil pentru SUA și China decât pentru Europa.
NEW YORK — Există multe motive pentru care, în urmă cu doi ani, Kamala Harris, pe atunci vicepreședintă a SUA și candidată a Partidului Democrat, a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Donald Trump. Campania ei electorală a început prea târziu. Ea a moștenit o furie imensă îndreptată împotriva președintelui SUA, Joe Biden. Iar Trump este un demagog talentat, care știe să exploateze furia și ostilitatea alimentate de frică.
În discursul său istoric de la Davos din ianuarie, prim-ministrul canadian Mark Carney a îndemnat puterile medii să facă față unei realități geopolitice din ce în ce mai dure, unindu-și forțele pentru a crea o „a treia cale” între a se supune presiunii marilor puteri și a acționa pe cont propriu.
În 2010, criza datoriei suverane a Greciei a zguduit piețele financiare mondiale. Acum, Franța amenință să facă același lucru, dar la o scară mai mare. Nu numai că raportul dintre datoria publică și PIB se apropie de cel al Greciei din ajunul crizei sale, dar sistemul politic francez pare să nu dorească sau să nu fie capabil să abordeze deficitul fiscal uriaș al țării.
CAMBRIDGE — Situația bugetului SUA seamănă din ce în ce mai mult cu un tren care gonește pe un drum sinuos prin munți. Nimeni nu vrea să încetinească, de teamă să nu rămână în urmă cu programul și să-și piardă locul de muncă. Dar chiar dacă trenul nu va cădea în prăpastie, merită să ne întrebăm: de ce să continuăm să-l împingem cu viteză? În ciuda ritmului solid de creștere economică, deficitul bugetului federal a ajuns la aproape 6% din PIB. Cu toate acestea, opțiunea de a încetini trenul nu face în mod evident parte din planurile președintelui Donald Trump.
Pe 6 septembrie, partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) a obținut 43,8% din voturi în landul german Saxonia-Anhalt, ratând la mustață majoritatea absolută. Pentru prima dată de la fondarea Republicii Federale, un partid deschis etnonationalist (de fapt, rasist), care își bazează campania pe o platformă politică ideologic apropiată de național-socialism, este pe punctul de a ajunge la putere.
Lumea trebuie să accepte acum faptul că creșterea temperaturilor medii globale va depăși 1,5 °C, cel mai ambițios dintre obiectivele Acordului climatic de la Paris din 2015. Aceasta înseamnă elaborarea unui plan de gestionare a consecințelor — prin concentrarea sporită asupra adaptării, pierderilor și daunelor, precum și asupra geoingineriei — în timp ce ne intensificăm eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).
extrema dreaptă germană a câștigat din nou, obținând cea mai mare pondere a voturilor în landul nord-estic Mecklenburg-Vorpommern, la fel cum s-a întâmplat în Saxonia-Anhalt la începutul acestei luni.
Atunci când Uniunea Europeană stabilește care sunt activele strategice, tinde să se concentreze asupra celor în cazul cărora un rival domină deja producția (sau ar putea să o facă într-o zi). De aceea auzim atât de des despre semiconductori, baterii, pământuri rare și hidrogen. Dar aproape niciodată nu auzim despre un activ al UE care nu poate fi replicat în altă parte: solul Europei.
NEW YORK — Fondul Monetar Internațional (FMI) desfășoară „Revizuirea planificării și a condițiilor programelor” (ROC). Aceasta este prima evaluare serioasă a programelor fondului din 2019, adică încă din perioada anterioară pandemiei de Covid-19.
Pe măsură ce președintele Donald Trump aruncă Statele Unite într-un alt război comercial nesăbuit — de data aceasta cu vecina Canada, unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai săi și un aliat NATO, ironia este greu de ignorat. În ciuda faptului că au fost principalul arhitect și beneficiar al sistemului comercial multilateral din 1945, SUA sub conducerea lui Trump s-au redefinit — cel puțin retoric — ca fiind victima unei ordini economice presupus nedrepte.
Președintele SUA, Donald Trump, a publicat încă o dată o hartă pe care steagul american acoperă nu numai Statele Unite, ci și multe alte țări, inclusiv Canada, Cuba, Groenlanda și Mexic.
NEW YORK — Ministrul finanțelor al SUA, Scott Bessent, a anunțat începerea unei operațiuni economice speciale de luptă („Economic D-Day”): SUA au amenințat că vor strânge lațul în jurul Iranului, impunând sancțiuni împotriva țărilor care continuă să facă comerț cu acesta.
NEW YORK — Într-unul dintre districtele din nordul statului Virginia, factura la energie electrică a unei familii s-a dublat. La câteva mile distanță, un clădire fără ferestre, de dimensiunea unui centru comercial, zumzăie toată noaptea — încă un centru de date pentru inteligență artificială, care consumă mai multă energie electrică decât orașul lângă care este construit.
La patru ani și jumătate de la invazia neprovocată și pe scară largă a Rusiei în Ucraina, nu se întrevede încă sfârșitul conflictului. Ceea ce inițial părea o „operațiune specială”, care trebuia să se încheie în câteva zile (sau, în cel mai rău caz, săptămâni), s-a transformat într-un război aparent nesfârșit și epuizant.
Oare asistăm la primele semne de panică în cadrul administrației președintelui american Donald Trump? Statele Unite sunt cel mai mare debitor din lume (și asta cu o diferență considerabilă), iar creșterea constantă a ratelor globale ale dobânzilor pe termen lung – despre caracterul inevitabil al căreia am scris deja de mult timp – începe să îi provoace probleme reale.
Pe piața moldovenească de retail sportiv a apărut o inițiativă de anvergură din partea companiei Adidas. La sfârșitul lunii august, în centrul comercial Grand Hall se va deschide un nou magazin în franciză al mărcii, care va fi prezentat în formatul Concept Store. Prin ce se deosebește acesta de magazinul Adidas Factory Outlet, care funcționează deja în Port Mall, de ce a fost ales Grand Hall pentru acest proiect și în ce măsură rămâne independent partenerul local al mărcii – în interviul acordat Logos Press de către Eugeniu Antoci, directorul rețelei Adidas din Moldova.
În luna iulie, China a anunțat înființarea Organizației Mondiale pentru Cooperare în domeniul Inteligenței Artificiale (WAICO). Această platformă a reunit 38 de țări pentru a colabora în domeniul inteligenței artificiale (IA) și pentru a reduce inegalitățile legate de IA prin sprijinirea inovațiilor și implementarea acestei tehnologii în țările în curs de dezvoltare. Apariția WAICO a reprezentat un moment de cotitură, dar nu cel de care are nevoie lumea.
