OpenAI, Google, Microsoft, Anthropic și alți actori investesc miliarde de dolari în crearea de modele de ultimă generație, în dezvoltarea capacităților de calcul și în construirea infrastructurii. Statele investesc aceleași miliarde în digitalizarea serviciilor bazate pe IA, în reglementarea domeniilor de aplicare ale acestor sisteme, în securitatea cibernetică, precum și în integrarea IA în domeniul apărării, al securității și al administrației publice.
Această parte a pieței necesită resurse accesibile doar celor mai mari economii și corporații. Crearea oricărui model generativ de nivel mondial nu înseamnă doar disponibilitatea unor programatori de excepție. Este vorba de un set mult mai amplu de cerințe și condiții:
– mii de procesoare specializate;
– volume uriașe de date;
– o infrastructură costisitoare de centre de date;
– echipe de cercetători;
– investiții de miliarde.
Cu toate acestea, astăzi, economia IA nu se referă doar la crearea unor modele lingvistice de mari dimensiuni, ci și la întregul lanț care le înconjoară: infrastructura, datele, dezvoltarea soluțiilor aplicative, implementarea tehnologiilor în mediul de afaceri și în administrația publică.
Pentru o țară mică se pune o întrebare firească: are vreo șansă în această nouă cursă tehnologică? Și dacă da, în ce constă anume această șansă? Și cum poate fi valorificată?
Istoria revoluțiilor tehnologice anterioare arată că țările mici câștigă rareori datorită economiei de scară. Ele câștigă atunci când își găsesc propria specializare.
Să-și găsească locul în economia IA
Apariția informațiilor privind crearea unei soluții proprii bazate pe inteligența artificială la Universitatea Tehnică din Moldova a dat naștere unei întrebări mai ample: ce loc poate ocupa o economie mică în noua cursă globală a IA?
Răspunsul, consideră experții, nu constă în încercarea de a crea un analog propriu al ChatGPT, ci în capacitatea de a se integra în lanțul mondial de creare a valorii în jurul inteligenței artificiale — prin educație, soluții aplicate, digitalizarea afacerilor și dezvoltarea capitalului uman.
Iată opinia în această privință a lui Veaceslav Cunev, CEO al Deeplace, unul dintre fondatorii Asociației Companiilor Private de IT și Moldova IT-park. „Pe piața globală a IA, țările mici nu au, în principiu, posibilitatea de a concura în ceea ce privește crearea unor modele lingvistice de mari dimensiuni, dezvoltând, de exemplu, un analog al ChatGPT.
Însă țările mici pot concura pe deplin în crearea de modele specifice de date și de cunoștințe, care sunt necesare pentru funcționarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni în domenii concrete de cunoaștere.
Adevărul este că, pentru rezolvarea unor sarcini extrem de specializate cu ajutorul IA, este nevoie de o sursă de date cât mai specifică pentru acea sarcină și de cea mai înaltă calitate.
În prezent, astfel de seturi de date gata pregătite pe sectoare sunt fie foarte puține, fie deloc. Tocmai acestea asigură precizia și calitatea necesare funcționării IA în cazul sarcinilor extrem de specializate.
Moldova, de exemplu, poate crea astfel de seturi de cunoștințe și modele IA corespunzătoare în viticultură și în o serie de domenii ale agriculturii.
Este important de menționat că aceasta este o sarcină extrem de complexă, în care este necesar nu doar să se colecteze datele în sine, ci și să se creeze modele de date corespunzătoare pentru acest domeniu, pentru a asigura posibilitatea obținerii nivelului și calității necesare ale analizei.
Iar acest lucru necesită, printre altele, activitate științifică și academică, pentru care, în Moldova, există încă personalul științific necesar”.
Nu doar resursele și banii sunt decisive
Expertul a definit foarte precis locul și rolul țărilor mici în economia IA: nu concurența globală, ci integrarea în sistemul de colectare a datelor cu profilul lor extrem de specializat și cu experiența practică acumulată.
Ideea este simplă: economia inteligenței artificiale este mult mai vastă decât câteva companii care creează cele mai mari modele. În jurul IA se formează un întreg lanț valoric, în care fiecare țară și chiar fiecare companie în parte pot deveni o verigă importantă a acestui lanț.
La un nivel se află cercetarea fundamentală și crearea modelelor de bază. La un alt nivel – infrastructura: puterea de calcul, platformele cloud, echipamentele, sistemele de stocare a datelor.
Dar aceasta este doar suprastructura economiei IA. La baza ei se află o piață imensă de aplicații concrete ale tehnologiilor în cele mai diverse sfere și domenii:
– automatizarea afacerilor;
– servicii financiare;
– industria;
– agricultură;
– educația;
– administrația publică;
– medicina.
Și multe altele, inclusiv apărarea, securitatea, cercetarea științifică etc. Tocmai aici țările mici au posibilitatea de a se integra în lanț și de a concura pe picior de egalitate.
Avantajul nu îl are cel care dispune de cele mai multe resurse, ci cel care transformă mai repede tehnologia în rezultate practice sau creează un nou cluster de date utile.
Estonia: modelul de digitalizare orientat spre export
Experiența Estoniei este adesea citată ca exemplu al faptului că o economie mică poate deveni un actor important în lumea digitală. Totuși, această țară din zona Baltică nu a încercat să creeze un analog propriu al marilor corporații tehnologice americane.
Strategia sa a fost alta: transformarea statului într-o platformă digitală. În cadrul acestei abordări, unul dintre elementele-cheie a fost sistemul de identificare digitală a cetățenilor. Aceasta s-a dovedit atât de reușită și de practică în aplicare, încât o parte semnificativă a serviciilor publice și comerciale din Estonia a fost transferată în format digital, ceea ce a constituit unul dintre factorii care au contribuit la formarea ecosistemului tehnologic al țării.
Prin intermediul identității electronice, locuitorii țării au acces la o gamă largă de servicii:
– declarații fiscale;
– înregistrarea întreprinderilor;
– servicii financiare și publice;
– votul electronic.
Un alt element important a fost sistemul de schimb de date X-Road. Acesta permite instituțiilor și organizațiilor publice să facă schimb de informații în condiții de siguranță, fără a crea o bază de date centralizată unică.
Ca urmare, digitalizarea a devenit nu doar un instrument care le oferă cetățenilor mai mult confort, ci și o parte integrantă a modelului economic al țării. Pe baza ecosistemului tehnologic al Estoniei s-au dezvoltat companii care au pătruns pe piețele internaționale.
De exemplu, compania Bolt, înființată la Tallinn în 2013, a devenit unul dintre actorii de seamă ai pieței europene de mobilitate și livrări.
Principala lecție pe care Moldova o poate învăța din această experiență este că nu este neapărat necesar să se creeze un gigant tehnologic de anvergură mondială pentru a deveni parte a economiei digitale globale. Uneori este suficient să se creeze un mediu în care să apară companii capabile să rezolve probleme concrete.
Israel: cunoștințele se transformă în tehnologii globale
Un alt exemplu este Israelul. Țara cu o populație de aproximativ 10 milioane de locuitori a devenit unul dintre centrele mondiale ale antreprenoriatului tehnologic.
Motivul nu ține doar de finanțare sau de câteva companii de succes. Un rol cheie l-a jucat o structură verticală complexă și bine organizată, care cuprinde pregătirea personalului științific, cercetarea și implementarea rezultatelor acesteia. În acest lanț sunt implicate universitățile, centrele de cercetare, personalul de inginerie din mediul de afaceri, capitalul de risc și statul.
Unul dintre cele mai cunoscute exemple la nivel mondial este compania Mobileye. Aceasta a fost înființată pe baza cercetărilor academice din domeniul vederii computerizate și a dezvoltat tehnologii pentru sisteme de asistență la conducere și transport autonom.
În 2017, compania a fost achiziționată de Intel pentru aproximativ 15,3 miliarde de dolari.
Un alt exemplu este serviciul de navigație Waze, creat de antreprenori israelieni. În 2013, acesta a fost achiziționat de Google pentru aproximativ 1 miliard de dolari.
Aceste povești ilustrează un principiu important: o țară mică nu trebuie neapărat să creeze un produs final destinat miliardelor de utilizatori, ci o componentă tehnologică care să devină parte a pieței globale.
Pentru Moldova, această experiență este importantă deoarece arată că avantajul competitiv al unei economii mici se poate construi în jurul specialiștilor, cercetării și tehnologiilor, care sunt apoi integrate în produse globale.
Unde ar putea fi locul Moldovei
Pe lângă aceste exemple, pentru Moldova ar putea fi interesantă și experiența Finlandei – o țară, de asemenea, nu foarte mare. Astăzi, Finlanda mizează pe dezvoltarea inteligenței artificiale prin centre de cercetare și parteneriate între știință și mediul de afaceri.
De exemplu, Centrul Finlandez pentru Inteligență Artificială reunește universități și companii pentru dezvoltarea de soluții aplicate de IA.
Iar o astfel de abordare poate fi deosebit de relevantă pentru Moldova: principala resursă a unei țări mici nu este numărul centrelor de calcul, ci numărul de oameni capabili să creeze și să aplice tehnologii.
Prin urmare, problema cheie pentru Moldova nu constă în crearea unui model universal de nivel mondial, ci în alegerea domeniilor în care propriile competențe pot genera un efect economic.
Dar acest lucru nu înseamnă lipsa oportunităților. Țara dispune de câteva avantaje potențiale:
– un sector IT dezvoltat;
– o universitate tehnică cu o bază solidă de pregătire a personalului;
– specialiști orientați către piața internațională;
– proximitatea față de Uniunea Europeană;
– experiență în exportul de servicii digitale.
Istoria dezvoltării „propriului ChatGPT” la Universitatea Tehnică din Moldova (la fel ca și lansarea anterioară a propriului satelit) este importantă tocmai în acest context.
Semnificația sa nu rezidă doar în produsul în sine. Întrebarea principală este dacă în jurul unor astfel de inițiative se formează un ecosistem care să includă pregătirea specialiștilor din domeniul respectiv, cercetări sistematice și colaborarea cu mediul de afaceri pentru implementarea practică a dezvoltărilor.
Și, mai ales, dacă statul are voința și dorința de a susține astfel de inițiative.
Obiectivul – crearea de soluții inteligente
Experții sunt de acord că următoarea etapă a dezvoltării economiei IA va fi crearea de soluții tehnologice pentru sectoare specifice.
În acest context, pentru Moldova sunt evidente direcțiile care pot deveni domenii de aplicare promițătoare atât pentru propriile dezvoltări în domeniul IA, cât și pentru cele globale. Acest lucru a fost subliniat și de Veaceslav Cunev.
De exemplu, în agricultură, IA poate ajuta la prognozarea randamentului culturilor; la analizarea stării solului; la optimizarea utilizării resurselor; la reducerea riscurilor de producție.
Pentru o țară cu un sector agrar puternic, acesta este unul dintre cele mai evidente domenii de aplicare.
În plus, companiile pot utiliza inteligența artificială pentru analiza piețelor externe, automatizarea fluxului de documente, relațiile cu clienții și creșterea eficienței producției.
Și statul poate deveni mult mai eficient dacă va începe să utilizeze serviciile de IA pentru procesarea documentelor și îmbunătățirea fluxului documentar, accelerarea proceselor administrative, îmbunătățirea calității serviciilor publice etc.
Și în toate aceste domenii, Moldova poate fi nu doar un consumator de tehnologii străine, ci și un creator de soluții proprii. Acestea, cu o abordare corectă, pot deveni și o nișă importantă de export.
Cu alte cuvinte, în era IA, nu vor câștiga doar cei care creează cele mai puternice algoritmi. Vor avea de câștigat și cei care înțeleg mai bine cum să transforme acești algoritmi în valoare economică.
