Un grup de țări donatoare, condus de Germania și Țările de Jos, urmărește o reducere radicală a cheltuielilor, ceea ce irită țările din Europa de Sud și de Est, care se tem că finanțarea agriculturii va fi redusă în favoarea creșterii cheltuielilor pentru apărare.
Deși cheltuielile pentru agricultură și dezvoltare regională rămân cele mai importante posturi bugetare, ponderea lor se va reduce semnificativ: de la aproximativ 60% în prezent la 44%.
„Prietenii coeziunii” și „țărileeconomice”
La sfârșitul lunii mai, un grup de 16 țări a semnat un document prin care solicită majorarea acestor cheltuieli, autointitulându-se „Prietenii coeziunii”. Documentul a fost semnat de Bulgaria, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Cehia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria.
Iar „țările prudente” – Germania, Țările de Jos, Danemarca, Suedia, Finlanda și Austria – declară că orice creștere a cheltuielilor este inacceptabilă pentru ele.
Proiectul actualizat propune reducerea bugetului total cu 32,8 miliarde de euro. Aceasta este considerată un compromis între „Prietenii coeziunii” și țările „austere”. Negocierile liderilor UE vor începe pe baza acestei propuneri.
Între timp, Parlamentul European a respins propunerea, considerând-o insuficientă, în special în ceea ce privește cheltuielile pentru agricultură și dezvoltarea regională.
Veniturile bugetare și refinanțarea datoriei
Întrebarea privind sursele din care va fi finanțat bugetul rămâne, deocamdată, nerezolvată. Inițial, Comisia Europeană a propus alimentarea acestuia din veniturile provenite din sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii (EU ETS), mecanismul de ajustare carbon la frontieră (CBAM), deșeurile electronice neutilizate, accizele pe produsele din tutun și impozitul pe profitul societăților.
În cursul negocierilor, Parlamentul European a propus surse suplimentare de venituri. Potrivit diplomaților UE, citați de Euronews, este vorba despre introducerea unei taxe pe jocurile de noroc, a unei taxe digitale și a unei taxe pe criptoactive.
Cu toate acestea, țările „economice”, în special Suedia, rămân reticente față de astfel de măsuri. În opinia lor, tocmai ele vor suporta o povară financiară disproporționat de mare.
Între timp, o serie de țări, printre care Italia, Franța și Grecia, au propus rambursarea datoriilor aferente instrumentului NextGenerationEU prin refinanțarea obligațiilor de plată – un mecanism cunoscut sub denumirea de „rollover al datoriei”. Germania și Țările de Jos, în special, se opun ferm acestei propuneri, respingând orice formă de nou împrumut comun.
Liderii UE speră să ajungă la un acord privind bugetul până la sfârșitul anului 2026, fără a prelungi negocierile până în 2027, când vor avea loc alegeri în mai multe țări, printre care Franța, Italia și Polonia.
