La Bratislava s-a subliniat că Slovacia a servit, din punct de vedere istoric, drept „poartă de intrare” pentru resursele energetice rusești, însă acum, alături de Ungaria, riscă să se afle într-o situație fără ieșire. Conform planului UE privind încetarea importurilor de resurse energetice din Federația Rusă, livrările acestora către Europa Centrală trebuie oprite complet până în 2027.
„Am dori să discutăm cu Comisia Europeană despre modul în care, în cadrul următoarei perioade de finanțare a UE, ne pot fi satisfăcute nevoile, în special în ceea ce privește extinderea infrastructurii petroliere și gaziere în țările din «Grupul Visegrad»”, îl citează Euronews pe viceprim-ministrul Slovaciei, Denisa Saková.
Miniștrii țărilor din Europa Centrală doresc ca Bruxelles să recunoască specificul situației lor și să țină seama de nevoile regionale la alocarea fondurilor UE pentru construirea de noi infrastructuri petroliere și gaziere, precum și la elaborarea bugetului pentru următoarea perioadă.
Chestiunea a devenit un subiect de dezacord la summitul UE
Această chestiune a devenit un alt motiv de dezacord între statele membre la recentul summit al Consiliului European din 15–16 octombrie. Ungaria, Slovacia, Cehia și Polonia au solicitat o mai mare flexibilitate în cadrul revizuirii actuale a sistemului de comercializare a cotelor de emisii (ETS) – mecanismul UE care reglementează piața emisiilor de carbon – și au propus, de asemenea, amânarea lansării celei de-a doua etape a acestui sistem (ETS2) până în 2030.
Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, a recunoscut „gravitatea” situației cu care se confruntă locuitorii din Europa Centrală și a subliniat din nou necesitatea unor „măsuri specifice și temporare”, care să nu contravină obiectivului UE de a reduce dependența de combustibilii fosili importați.
„În trecut, depindeam de Rusia. Acum ne îndepărtăm de această dependență, iar acest lucru este pozitiv. Însă situația actuală arată că acum depindem de piața mondială, iar evenimentele din Orientul Mijlociu pot avea repercusiuni asupra cetățenilor de aici, din Bratislava”, a declarat Jørgensen.
Patru țări din UE, care depind în mod tradițional într-o măsură mai mare de combustibilii fosili, susțin că prețurile ridicate la resursele energetice îngreunează luarea de decizii de către industria lor cu privire la investițiile în electrificare. Potrivit acestora, creșterea prețurilor se datorează în mare parte războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului.
Conform datelor centrului de analiză în domeniul energetic Ember, consumatorii din Europa Centrală suportă o povară financiară semnificativ mai grea: prețurile futures angro la energia electrică depășesc cu peste 60 % nivelul dinaintea crizei.
Grupul Visegrad are acces la mai multe surse alternative de energie și rute de aprovizionare care ocolesc Rusia, deși la un preț mai ridicat, cu un grad diferit de integrare între cele patru țări.
Sub conducerea fostului prim-ministru Viktor Orbán, Ungaria a contestat planul UE de renunțare treptată la importurile de energie din Rusia, sesizând Curtea de Justiție a UE.
Slovacia a susținut acțiunea în justiție a Budapestei, afirmând că renunțarea la energia rusă îi va plasa competitivitatea industrială în condiții evident mai nefavorabile în comparație cu majoritatea celorlalte țări din UE. Prima hotărâre în acest caz este așteptată abia peste câteva luni.
Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.Traducerea a fost revizuită și de redacția Logos Press.
Comentarii
0Încă nu sunt comentarii. Poți începe conversația.
Comentariile sunt deschise cititorilor cu un cont Logos Press.
Autentifică-te pentru a comenta