După cum Logos Press a raportat anterior, administrația SUA a acordat licențe pentru aproximativ 10 corporații chineze pentru a achiziționa H200, al doilea cel mai puternic cip AI de la Nvidia. În conformitate cu termenii licenței americane, fiecare client aprobat avea dreptul de a achiziționa până la 75 000 de cipuri.
Cu toate acestea, livrările nu au început, după cum precizează Reuters. Pentru a salva situația, CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a fost nevoit să se alăture de urgență delegației americane care îl însoțea pe Trump la summitul de la Beijing.
Geopolitică vs. comerț
Această poveste ilustrează modul în care rivalitatea tehnologică dintre SUA și China paralizează chiar și comerțul sancționat oficial, forțând cea mai scumpă companie din lume să echilibreze ambițiile politice ale celor două superputeri, scrie în acest sens investing.com
Înainte de restricțiile stricte la export impuse de SUA, Nvidia controla aproximativ 95% din piața microcipurilor avansate din China, iar RPC reprezenta 13% din veniturile sale globale. Jensen Huang a estimat anterior potențialul pieței chineze de inteligență artificială numai în 2026 la 50 de miliarde de dolari.
Cu toate acestea, într-un interviu recent, acesta a recunoscut că cota companiei pe piața chineză a acceleratoarelor de inteligență artificială „a scăzut de fapt la zero” din cauza sancțiunilor.
Realizând caracterul critic al situației, șeful Nvidia a cerut literalmente discuții. Potrivit surselor Reuters, Huang nu se afla inițial pe listele delegației Casei Albe. Donald Trump l-a invitat în ultimul moment, luându-l cu avionul prezidențial în timp ce făcea plinul în Alaska, în drum spre un summit cu președintele Xi Jinping.
După cum notează publicația, contractele de furnizare de cipuri au eșuat la inițiativa părții chineze.
„Companiile chineze au redus achizițiile după ce au primit instrucțiuni directe din partea autorităților de la Beijing”, a declarat sursa pentru Reuters.
Trump s-a întrecut pe sine
Principalul motiv constă însă în condițiile fără precedent pe care SUA le-a impus tranzacțiilor.
Astfel, cumpărătorii chinezi trebuie să dovedească existența unor „proceduri de securitate suficiente” și să ofere garanții că cipurile nu vor fi utilizate în scopuri militare. În plus, Trump a negociat personal o condiție conform căreia trezoreria SUA ar trebui să primească 25 % din toate încasările din vânzarea acestor cipuri.
Întrucât legislația americană nu permite impunerea directă a taxelor la export, a fost elaborată o schemă inteligentă: cipurile, care sunt fabricate în Taiwan, trebuie mai întâi importate fizic în SUA, astfel încât să le poată fi impusă taxa, și abia apoi trimise în China.
Această buclă logistică a provocat o adevărată paranoia la Beijing. Autoritățile chineze se tem că, în timpul tranzitului pe teritoriul SUA, în servere și cipuri ar putea fi introduse „marcaje” hardware sau vulnerabilități ascunse de spionaj.
Este încă neclar cum se va încheia această poveste, dar ea arată clar cum geopolitica devine din ce în ce mai mult un factor determinant în comerț.
