Despre „armistițiul” încheiat „pe loc” a anunțat Serghei Ivanov, deputat al „Partidului Nostru” și președinte al comisiei parlamentare pentru agricultură și industria alimentară. Acesta reprezintă opoziția „loială și constructivă”.
Se pare că ambele părți implicate în negocieri nu s-au opus să cedeze voluntar inițiativa. Iar această opoziție s-a dovedit dispusă să preia și să dezvolte inițiativa – reamintind cererea de demisie a ministrului finanțelor pentru varianta sa de reformă a politicii bugetare și financiare. Ceea ce ar fi de pomenit dacă proiectul acestei reforme ar fi profund revizuit în urma „consultărilor publice” desfășurate sub forma protestelor de pe marginea drumurilor și a încercărilor de blocare a punctelor de frontieră.
În general, pentru cei care sunt „împotrivă”, astfel de rezultate intermediare ale negocierilor reprezintă un succes vizibil.
Acum, activiștii Asociației producătorilor de cereale și culturi oleaginoase „Forța Fermierilor” are toate motivele să declare, într-un comunicat privind rezultatele „valului de proteste din iunie”, că „bunătatea cu pumnii” poate realiza mai mult decât simplele cuvinte bune (înțelepte) ale numeroșilor experți „fără pumni”.
În același timp, pentru a completa tabloul, merită menționat faptul că recoltarea în masă a culturilor din prima grupă a început deja și, pe măsură ce aceasta avansa, protestele fermierilor s-ar fi stins oricum. Poate că ar fi fost zgomotoase – dacă blocarea drumurilor din zona de frontieră ar fi stârnit nemulțumiri puternice în rândul publicului, iar poliția ar fi fost nevoită să intervină cu fermitate.
O astfel de evoluție a evenimentelor nu ar fi fost avantajoasă pentru participanții la acestea, din toate punctele de vedere. Probabil că și din aceste motive fermierii au considerat că cea mai bună opțiune este să se retragă de pe „câmpul de luptă” sub steagul desfășurat cu logo-ul „pumnul strâns”.
Iar autoritățile au câștigat încă ceva timp pentru a analiza „testul de probă” organizat de fermieri – aceasta, desigur, în primul rând – și de comunitatea de experți solidară cu aceștia – aceasta, în al doilea rând.
Care ar putea fi consecințele?
A doua zi (după negocierile din parlament), „Forța Fermierilor” a declarat în comunicatul său:
– și-a cerut scuze față de publicul călător pentru neplăcerile cauzate;
– i-a reamintit că fermierii luptă pentru interesul comun – acela de a împiedica creșterea prețurilor din cauza majorării TVA-ului la (anumite, n.r. LP) produse agricole de la 8% la 20%;
– a îndemnat mass-media să nu manipuleze dificultățile legate de blocarea parțială și temporară a celor patru puncte de trecere a frontierei;
– și-a rezervat dreptul de a relua acțiunile de protest – „dacă nu va exista un răspuns clar din partea autorităților cu privire la faptul că TVA-ul nu va fi majorat la 20%”.
Iar pentru a consolida succesul, în comunicatul „Forța Fermierilor” se menționează că „în perioada 24-25 iunie a avut loc cea mai amplă și reprezentativă acțiune de protest din ultimii 25 de ani”, la care au participat peste 500 de fermieri din 23 de județe ale țării.
La rândul lor, unii experți afirmă că au primit deja o invitație de a participa la elaborarea unei propuneri comune a asociațiilor agroalimentare și a Ministerului Agriculturii, Alimentației și Industriei Alimentare (MAIA) privind proiectul de reformă a politicii bugetare și financiare. Și, în acest context, se pare că în cadrul dezbaterii se va acorda o atenție sporită următoarelor aspecte.
„Problema TVA-ului” este, de asemenea, problema TVA-ului acumulat în conturile întreprinderilor: în agricultură, conform estimărilor experților, aproximativ 2,5 miliarde de lei, iar în întreaga economie a țării – 9-11 miliarde de lei. TVA-ul propus de 20% poate fi considerat, într-un anumit sens (cinic), ca o variantă de eliminare treptată a acestei „greutăți”.
Ca alternativă, chiar Ministerul Finanțelor a propus deja „impozitarea inversă” – o cotă zero de TVA pentru întregul lanț de aprovizionare cu cereale și culturi oleaginoase, după modelul României (o formă specifică de compensare reciprocă).
Gravitatea „problemei TVA-ului” poate fi atenuată, de exemplu, prin rambursarea accizelor la motorină, la anumite tipuri de utilaje agricole, precum și prin extinderea subvențiilor – inclusiv a celor „pe hectar”.
Cu toate acestea, „Forța Fermierilor” a dat de înțeles în mod clar că nu va accepta o cotă de TVA de 20%, nici măcar în schimbul altor „bonusuri”. Se pare că această organizație nu este pregătită în acest moment să discute o variantă de compromis privind o cotă unică de TVA (aplicabilă pe întreg lanțul agroalimentar) de 11%, 12% sau orice altă cotă mai mare decât actuala de 8%.
Vor reuși oare fermierii să-și impună punctul de vedere, declanșând un „al doilea val” de proteste în 2026? Răspunsul nu este evident.
Deoarece întrebarea principală este cum se vor desfășura restul verii și începutul toamnei. Din păcate, Republica Moldova are acum „orizonturi de planificare” foarte scurte. Se poate întâmpla ca, peste câteva luni, societatea să fie preocupată de cu totul alte probleme.
Abonați-vă la actualizările noastre
