Această sarcină necesită o revizuire fundamentală a percepțiilor și credințelor vechi. Agățarea de vechile ortodoxii nu mai este o opțiune. Europenii nu pot păstra democrația și modul nostru de viață doar prin intermediul puterii soft. Trebuie să renunțăm la tabuurile noastre și să învățăm din nou limbajul puterii dure. Numai în acest fel ne putem stăpâni și apăra împotriva celor care ne amenință direct valorile și interesele.
Da, de când președintele american Donald Trump a revenit la putere, au fost alocate sute de miliarde de euro în fonduri suplimentare pentru apărare. Dar aceste promisiuni nu sunt suficiente. Cheltuielile pentru apărare de 2 % din PIB erau un obiectiv rezonabil și ambițios pentru NATO în 2014, când SUA încă mai jucau, deși cu reticență, rolul de polițist mondial. Dar acele vremuri au apus. Doar pentru a ține pasul cu dezvoltarea militară a Rusiei, Europa trebuie cel puțin să își dubleze investițiile în apărare. Iar eu aș merge mult mai departe: Europa trebuie să ajungă la un nivel de cheltuieli de 4% din PIB până în 2028. Planurile ambițioase ale viitorului cancelar german Friedrich Merz și ale premierului polonez Donald Tusk pentru țările lor ar trebui să fie copiate de restul continentului.
Mai multe armate și mai multe echipamente vor descuraja atacurile directe, dar armele și tancurile sunt doar o parte a ecuației. Dacă cheltuielile suplimentare ale Europei se limitează la achizițiile militare, aceasta va rata șansa de a-și începe propria revoluție în domeniul tehnologiilor de vârf. Inovația tehnică stă la baza puterii dure a SUA și a Chinei. Pe multe fronturi – inteligență artificială, calcul cuantic, infrastructură critică, biotehnologie – Europa riscă să stagneze în timp ce marile puteri o iau înainte. În acest scenariu, dependența noastră strategică de SUA și China nu va face decât să crească.
Pentru a proteja sistemul bazat pe reguli, trebuie să regândim componența comunității noastre. În timp ce vechile formate, precum G7, pot servi în continuare unor scopuri importante, avem nevoie de noi opțiuni pentru a reuni democrațiile care gândesc la fel. O coaliție a democrațiilor (D7) ar putea crea noi instrumente de promovare a comerțului deschis și a cooperării economice, a parteneriatelor de apărare, a schimbului de informații, a accesului la minerale esențiale. Ar putea fi create chiar noi mecanisme de securitate pentru a contracara atât atacurile cibernetice, cât și constrângerile economice ale marilor puteri – un analog economic al articolului 5 din tratatul NATO privind apărarea reciprocă.
În acest scop, UE ar trebui să colaboreze strâns cu partenerii tradiționali (de exemplu, Regatul Unit) și să caute relații și mai strânse cu Canada, Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă și Australia. De asemenea, ar trebui căutate noi opțiuni cu India, o țară democratică al cărei PIB s-a dublat în ultimul deceniu și a cărei economie ar putea fi a treia ca mărime din lume până la sfârșitul deceniului. Ideea nu este de a înlocui America, ci ca Europa să rămână durabilă – cu sau fără sprijinul SUA.
Europa s-a bazat prea mult timp pe energia rusească ieftină, pe bunurile chinezești ieftine și pe securitatea și tehnologia americană ieftine. Această dependență naivă nu mai este posibilă. În plus față de mobilizarea resurselor bugetare pentru apărare și tehnologie, Europa are nevoie de un nou contract social.
Deși nu trebuie să abandonăm ceea ce ne face europeni, unele dintre principiile vechiului stat al bunăstării trebuie reconsiderate. Libertatea nu vine gratis. Liderii europeni trebuie să fie sinceri și deschiși cu privire la sarcina pe care o avem în fața noastră și la ceea ce ne solicită aceasta. Nu toate soluțiile vor fi populare, dar trebuie să ne amintim că am intrat într-o perioadă de criză. Europenilor trebuie să li se ofere competențele și resursele necesare pentru a fi independenți. Avem multe de învățat de la ucraineni și taiwanezi în ceea ce privește construirea rezilienței și plata pentru libertate.
În fiecare an organizez Summitul democrației de la Copenhaga sub auspiciile fundației mele, Alianța Democrațiilor. Când am înființat această fundație în 2017, am fost ferm convins că Statele Unite vor rămâne și ar trebui să rămână în centrul alianței globale pentru democrație. Dar acum trebuie să ne pregătim să trăim într-o lume în care America nu este doar nesigură, ci chiar ostilă și expansionistă.
Noi circumstanțe necesită noi strategii. Apărarea democrației nu este un sport pentru spectatori. Va trebui să facem unele sacrificii, deoarece alternativa este inimaginabil de teribilă. Europa are șansa de a deveni liderul lumii libere. Urmașii noștri nu ne vor ierta dacă nu profităm de ea.
Anders Fogh Rasmussen,
Secretar general al NATO în perioada 2009-2014, fost prim-ministru al Danemarcei, în prezent fondator al Fundației Alianța Democrațiilor.
© Project Syndicate, 2025.
www.project-syndicate.org
