Prioritățile includ identificarea problemei, măsuri concrete pentru soluționarea acesteia și rezultatele așteptate. Temele abordate variază de la consolidarea fiscală și investițiile publice până la piața de capital, reforma administrației locale, competitivitatea, capitalul uman și reforma proprietății de stat.
Experții au preferat să nu inventeze nimic nou. Toate prioritățile repetă recomandările formulate în rapoartele Centrului privind starea țării și în analizele economice, care, potrivit acestora, „din păcate sau din fericire, rămân de actualitate și în prezent”.
Mesajul principal adresat viitorului guvern sună astfel: creșterea PIB-ului de 2,4% înregistrată anul trecut nu compensează stagnarea din anii precedenți, iar modelul de creștere bazat pe costuri reduse ale forței de muncă și-a epuizat potențialul. Prin urmare, se pun în prim-plan următoarele idei:
- Moldova trebuie să demareze o reformă de amploare pentru consolidarea bugetului ·
- Tranziția țării către un model de creștere bazat pe creșterea valorii adăugate ·
- Fondurile de investiții – o condiție necesară pentru accelerarea creșterii economice
- Țara are nevoie de o reformă teritorial-administrativă și de descentralizare fiscală
În plus, experții consideră că niciuna dintre cele șapte priorități nu va da rezultate „fără depolitizarea programelor prin care statul alocă fonduri economiei și fără separarea funcțiilor de finanțare, implementare și evaluare”.
„Este necesară trecerea de la criteriile de conformitate la criteriile de impact, consultarea prealabilă a mediului de afaceri în momentul transpunerii legislației UE și consolidarea echipelor de negociere cu Uniunea Europeană. Acest lucru se referă, în special, la mecanismele prin care statul acordă sprijin diverselor sectoare ale economiei: AIPA, ODA, Fondul Rutier etc.”, consideră experții.
Abonați-vă la actualizările noastre
