Foto: ucdavis.edu
„Ușile Americii sunt complet închise pentru solicitanții de azil”, a declarat Miller jurnaliștilor. Potrivit acestuia, administrația a elaborat o „soluție simplă și elegantă”: dacă o persoană solicită azil în SUA, autoritățile vor face demersuri pentru ca aceasta să fie primită de o țară terță.
Declarația a venit după ce Curtea Supremă a SUA a susținut administrația Trump în două chestiuni-cheie ale politicii de imigrație. După cum notează Meduza, citând The Washington Post, aceste decizii extind semnificativ posibilitățile Casei Albe de a restricționa protecția umanitară și de a accelera procedurile de deportare.
Prima hotărâre permite administrației să anuleze statutul de protecție temporară (Temporary Protected Status, TPS) pentru aproximativ 350.000 de persoane originare din Haiti și peste 6.000 de cetățeni sirieni, dintre care mulți trăiesc și lucrează de ani de zile în SUA. În plus, hotărârea Curții Supreme ar putea afecta situația a aproximativ 1,3 milioane de străini care beneficiază de programul TPS. O parte dintre aceștia au fost deja privați de acest statut, însă contestă deciziile respective în instanță.
A doua hotărâre oferă administrației posibilitatea de a aplica din nou restricții la frontiera cu Mexicul, ceea ce permite reducerea semnificativă a numărului de migranți cărora li se permite să depună cereri de azil în decurs de o zi.
Politica de imigrație rămâne una dintre prioritățile cheie ale celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump. După revenirea sa la Casa Albă în ianuarie 2025, administrația a extins semnificativ competențele Serviciului de Imigrare și Vamă al SUA (ICE), intensificând raidurile și deportările migranților ilegali. Aceste măsuri au generat numeroase proceduri judiciare și critici din partea organizațiilor de apărare a drepturilor omului.
Potrivit estimărilor mass-media americane și ale specialiștilor în dreptul migrației, ultimele decizii ale Curții Supreme ar putea constitui una dintre cele mai semnificative schimbări ale sistemului american de acordare a azilului din ultimele decenii, întrucât extind în mod semnificativ competențele puterii executive în domeniul politicii de imigrație.
