Foto ChatGPT
Manuscrisul a fost descoperit în timpul cercetării materialelor de arhivă din secolul al XVIII-lea. Potrivit datelor furnizate de Biblioteca Națională a Franței, muzicologul François-Pierre Gua, care se pregătea să-și încheie cariera după 31 de ani de activitate în cadrul instituției, a găsit un caiet de 44 de pagini cu partituri datate din 1778. O analiză preliminară a indicat o posibilă legătură între manuscris și Mozart, datorită particularităților caligrafiei și stilului muzical.
La cercetare s-a alăturat și Laurence Decobert, specialistă în perioada pariziană a vieții compozitorului. Concluzia finală a expertizei a fost întocmită de muzicologul Armin Brinzing de la centrul de cercetare Mozarteum din Salzburg, care a confirmat probabilitatea ridicată ca Mozart să fie autorul manuscrisului.
Este vorba despre șapte piese scurte și schițe muzicale pentru flaut și harpă. În opinia cercetătorilor, acestea ar fi putut fi compuse în cadrul activității didactice a compozitorului la Paris. În 1778, Mozart, în vârstă de 22 de ani, se afla în capitala Franței, unde îi dădea lecții de compoziție aristocratei și harpistei Marie-Louise-Philippine de Bonier de Gin.
Analiza manuscrisului arată că materialele au un caracter preponderent didactic. Unele fragmente par a fi exerciții muzicale, schițe sau ciorne care ar fi putut fi utilizate în cadrul procesului de învățare. După încheierea cursurilor, în vara anului 1778, lucrul la o parte din compoziții a fost, probabil, întrerupt, iar una dintre ele a rămas neterminată.
În ciuda caracterului de cercetare al descoperirii, compozițiile au fost deja interpretate pe scenă. Prima interpretare publică a compozițiilor descoperite a avut loc în cadrul emisiunii postului de radio France Musique. Acestea au fost interpretate de flautista Matilda Calderini și de harpistul Nicolas Tully, cu participarea muzicienilor din Orchestra Filarmonică Radio France.
La Radio France se subliniază faptul că manuscrisul descoperit completează corpusul cunoscut de lucrări asociate cu numele lui Mozart și prezintă un interes semnificativ pentru cercetătorii operei sale. Documentul va rămâne în custodia Bibliotecii Naționale a Franței, unde se află una dintre cele mai mari colecții de autografe ale compozitorului din Europa.
Experții subliniază că, chiar dacă lucrările descoperite sunt în principal materiale didactice și schițe, ele contribuie la o mai bună înțelegere a perioadei pariziene din viața lui Mozart, a metodelor sale de predare și a interacțiunii cu elevii și comandanții de lucrări.
