Apelul a fost făcut la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a Grupului de lucru Moldova-Comitetul European al Regiunilor, unde participanții la reuniune au discutat despre integrarea europeană și reformele guvernării locale.
„Astăzi, în Moldova, pe de o parte, există un consens privind necesitatea reformei guvernării locale. Pe de altă parte, este complet absent în ceea ce privește motivele, urgența, metodele și direcțiile reformei”, au declarat membrii congresului.
În ultimii ani, datorită cooperării dintre CALM și guvern, dialogul instituțional a fost consolidat și a devenit mai transparent. De asemenea, situația finanțării s-a îmbunătățit.
Cu toate acestea, membrii organizației constată că situația democrației locale s-a deteriorat în ultima perioadă.
În special, discuția privind reforma administrației publice locale a complicat comunicarea dintre CALM și Cancelaria de Stat responsabilă de reformă, deși relațiile cu alte instituții de stat rămân constructive.
Probleme identificate
În primul rând, dilema conceptuală între o abordare strict tehnocratico-economică a reformei și o abordare centrată pe comunitate și identitatea acesteia.
Dacă se pune accentul exclusiv pe eficiența economică, există riscul ca multe sate să fie privite doar ca „unități costisitoare”, ceea ce poate duce la dispariția lor administrativă și la pierderea identității.
O altă problemă este confuzia dintre cauză și efect. Fenomene precum lipsa infrastructurii, depopularea sau lipsa locurilor de muncă nu sunt cauzate de dimensiunea administrațiilor urbane.
Dacă reforma ignoră acest fapt, există riscul ca unificarea satelor să nu rezolve nimic, iar comunitățile să rămână fără resurse și sprijin real.
Alegeri dificile sub presiune
S-a pus, de asemenea, problema caracterului voluntar al reformei. Autoritățile locale se simt presate să aleagă între unificarea voluntară și consolidarea decretată de guvern.
În cel de-al doilea caz, satul nu va primi finanțare. Această abordare creează tensiuni, diviziuni și neîncredere între primari și în societate în general.
Acest lucru este agravat de rigiditatea pragului stabilit de 3 000 de locuitori pe unitate administrativă.
Acest lucru slăbește coeziunea socială într-un moment în care Moldova are nevoie de unitate poate mai mult ca oricând.
Slăbirea democrației locale poate fi percepută de partenerii europeni ca un pas înapoi, ceea ce va afecta credibilitatea țării în negocierile de aderare la UE, subliniază organizația.
