OCDE a prezentat câteva scenarii pentru economia mondială: cel mai pesimist dintre acestea presupune cea mai profundă recesiune din ultimii 40 de ani, fără a lua în calcul pandemia de COVID-19 și criza financiară din 2009. În acest scenariu, inflația globală va fi cu 0,4 puncte procentuale mai mare în acest an și cu 1,3 puncte în 2027, relatează Bloomberg.
Presiunea asupra prețurilor și cererea slăbită se vor resimți încă o perioadă și s-ar putea chiar intensifica, chiar dacă Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă, a anunțat organizația pariziană în ultima sa prognoză economică. Chiar și pentru scenariul unei normalizări relativ rapide a situației, OCDE a majorat estimările privind inflația pentru 2027 și a ajustat doar ușor previziunile de creștere, deja slabe, anunțate în martie.
„Conflictul din Orientul Mijlociu a devenit forța dominantă care determină prognoza economică globală”, remarcă economistul-șef al OCDE, Stefano Scarpetta. — „Economia mondială se află din nou sub presiune”.
Urmează decizii politice dificile
Dacă problema va persista până în 2027, ritmul de creștere al economiei mondiale va scădea la 1,8%, ceea ce va conduce unele țări la recesiune sau la o stare apropiată de aceasta, va provoca o creștere a șomajului, va slăbi investițiile — inclusiv în inteligența artificială — și va spori riscul de supraevaluare pe piețele financiare, a declarat OCDE.
Gravitatea consecințelor și potențialul lor de agravare vor face ca deciziile politice să fie deosebit de dificile.
În opinia OCDE, principalul instrument de combatere a stagnării vor fi măsurile de stimulare bugetară și fiscală, dar posibilitățile guvernelor vor fi puternic limitate de nivelul ridicat al datoriei publice. Organizația a avertizat, de asemenea, că sprijinul economic amplu pe care multe state l-au acordat deja are consecințe nedorite sub forma creșterii consumului de energie în condiții de deficit de ofertă.
Dar situația va deveni și mai complexă dacă războiul se va prelungi, iar inflația va atinge valori prognozate mai ridicate. OCDE se așteaptă ca, în acest caz, în majoritatea țărilor, băncile centrale să majoreze ratele dobânzilor cu 50–75 de puncte de bază, după care vor fi nevoite să le reducă din nou în 2027, pe măsură ce impactul negativ al politicii monetare restrictive asupra creșterii economice se va accentua.
