Având în vedere că mai mult de jumătate din consumul de energie se înregistrează în sectorul construcțiilor, eficiența energetică are un impact direct asupra economiei, competitivității și durabilității acesteia, au declarat participanții la forum.
Se injectează fonduri importante în acest sector
Programe precum Fondul moldovenesc pentru eficiență energetică rezidențială (MREEF), împreună cu investițiile în clădirile publice, oferă resurse financiare semnificative. Acestea necesită o punere în aplicare eficientă pe piața construcțiilor.
Forumul a discutat despre modul de accelerare a introducerii tehnologiilor de eficiență energetică în construcții la nivel legislativ și de reglementare.
Acesta a evidențiat direcțiile reformelor și investițiilor în acest domeniu, inclusiv rolul strategic al politicilor publice în sprijinirea pieței construcțiilor eficiente din punct de vedere energetic.
Vladimir Bolea, viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a subliniat necesitatea de a consolida capacitatea sectorului de a implementa proiecte complexe și de a răspunde cererii în creștere create de programele naționale de eficiență energetică.
Legea și realitățile actuale
„Legislația trebuie să țină pasul cu realitățile moderne”, a subliniat ministrul. – Schimbările climatice se fac deja simțite, iar tehnologiile și materialele de construcție se dezvoltă într-un ritm accelerat. Prin urmare, avem nevoie de un cadru juridic flexibil și modern care să ne permită să ne adaptăm rapid la noile cerințe și la metodele moderne de construcție”.
Bolya a asigurat că agenția rămâne deschisă pentru un dialog continuu atât cu reprezentanții sectorului construcțiilor, cât și cu cei care lucrează în domeniul eficienței energetice.
„Atunci când apar soluții inovatoare care nu sunt încă suficient reglementate, încurajez comunitatea de afaceri să prezinte propuneri clare, astfel încât împreună să putem actualiza cadrul legislativ”, a spus Bolea.
Reglementările privind construcțiile rămân neschimbate
Cu toate acestea, așa cum se întâmplă adesea la noi, legislația nu a ținut pasul cu schimbările reale. Problema acum este că construcțiile ecologice iau amploare în Moldova, dar reglementările privind construcțiile au rămas aceleași.
Potrivit lui Serghei Ungureanu, expert energetic în cadrul proiectelor GIZ și BERD, acestea nu prevăd utilizarea materialelor ecologice – paie, lut, brichete și altele. Acestea, de altfel, sunt folosite de mult timp în Europa și ar putea fi implementate și aici.
În Moldova, conform legislației, construcțiile pot fi realizate din beton, cărămizi, adică o listă limitată de materiale.
Același lucru este valabil și pentru izolație”, continuă expertul. – Noi am elaborat standarde doar pentru polistiren, lână și materiale similare, deși deja folosim materiale ecologice noi, care încă nu au fost certificate.
Procesul de certificare în Moldova este complicat
Serghei Ungureanu subliniază că procesul de certificare în Moldova este complicat și face dificilă introducerea de materiale noi.
Adică, o persoană poate construi o casă, dar aceasta nu va fi acceptată pentru utilizare pentru că este făcută din paie”, a declarat expertul. – În Moldova, aceste procese sunt dificile și îngreunează promovarea noilor tehnologii de construcție, deși vorbim despre acest lucru de mult timp.
Discuțiile de la forum s-au axat și pe extinderea mecanismelor de finanțare și adaptarea pieței la standardele europene. Deoarece investițiile în eficiența energetică sunt structurate cu instrumente speciale, inclusiv granturi și mecanisme de cofinanțare pentru asociațiile de proprietari și clădirile publice, este nevoie de informare și instruire.
Experiența internațională a fost prezentată ca un punct de referință pentru dezvoltarea sectorului, inclusiv rolul și participarea sectorului privat în utilizarea eficientă a mecanismelor financiare în proiectele de eficiență energetică.
Evenimentul a fost organizat de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) în parteneriat cu Ministerul Energiei, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, PNUD Moldova și cu suportul financiar al Guvernului Danemarcei.
