Organizația s-a adresat președintelui Parlamentului, Igor Gros, solicitându-i să revizuiască mecanismul de reținere obligatorie a 0,5% din valoarea investițiilor în capitalul fix, prevăzut de Codul de urbanism și construcții.
După cum a informat anterior Logos Press, asociațiile de afaceri și-au exprimat dezacordul față de noua prevedere a codului și în cadrul consultărilor publice din cadrul Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe.
Reprezentanții AmCham explică faptul că această taxă reduce atractivitatea investițională a țării și contravine politicii de creștere economică și de integrare europeană. AmCham consideră că, la evaluarea mecanismului, trebuie luate în considerare nu numai aspectele tehnice ale aplicării sale, ci și oportunitatea existenței unei taxe pe investițiile în producție.
Experiența negativă a României
Ca exemplu este citată experiența României, unde o taxă similară pe construcții speciale a fost introdusă și abrogată de două ori, după ce a avut un impact negativ asupra activității de investiții și asupra economiei.
Conform evaluării AmCham, mecanismul actual impozitează însăși faptul de a investi, și nu rezultatul economic al proiectului. Aceasta înseamnă că cea mai mare povară fiscală o suportă companiile care investesc în dezvoltarea infrastructurii, modernizarea producției și extinderea capacităților. În opinia AmCham, acest lucru descurajează investițiile și reduce competitivitatea economiei.
O astfel de abordare poate deveni deosebit de sensibilă pentru sectoarele cu intensitate mare de capital, precum energia, infrastructura, telecomunicațiile, industria, logistica și agricultura. Organizația avertizează că această plată generează costuri administrative suplimentare, dificultăți în stabilirea bazei de impozitare și sporește riscul litigiilor judiciare.
Decizia de a amâna investițiile
AmCham face referire la datele Consiliului Investitorilor Străini din România, conform cărora introducerea unei taxe similare a afectat companiile cu un efect financiar suplimentar cumulat de peste 92 de milioane de euro. Peste jumătate dintre participanții la sondaj și-au declarat intenția de a reduce sau de a amâna investițiile, iar un sfert dintre aceștia au declarat că vor transfera costurile suplimentare asupra consumatorilor prin majorarea prețurilor.
AmCham subliniază că finanțarea elaborării și actualizării normelor de construcție trebuie să se realizeze prin mecanisme generale de finanțare publică, și nu prin impunerea unei sarcini suplimentare asupra investițiilor private. Organizația subliniază, de asemenea, importanța unei politici fiscale previzibile, în special pentru proiectele de infrastructură cu o perioadă lungă de recuperare a investiției.
În acest context, AmCham Moldova solicită Parlamentului să reanalizeze oportunitatea menținerii mecanismului de rețineri, să efectueze o evaluare cuprinzătoare a consecințelor sale economice, să organizeze consultări extinse cu mediul de afaceri și să analizeze modalități alternative de finanțare a elaborării normelor de construcție, fără impozitarea suplimentară a investițiilor în producție.
