În centrul acestei istorii se află două asociații și două abordări privind crearea SDA. Pe de o parte, se află Eco-Ret Moldova, care reunește, în principal, producători de bere și băuturi răcoritoare. Pe de altă parte, Moldreturo, la care s-au alăturat marile lanțuri comerciale și importatorii de băuturi. Ambele structuri au participat la concurs. În acest context, comisia (în cadrul Ministerului Mediului) nu alegea una cea mai bună: asociația concurentă era obligată să acopere 3/5 din piața băuturilor reglementate de SDA, care erau în circulație în 2024. În final, a fost aleasă Eco-Ret Moldova. Conform proiectului de decizie al guvernului, tocmai aceasta trebuie să fie desemnată administrator al SDA.
Moldreturo nu este de acord cu acest lucru. Membrii săi, reprezentați de companiile Kaufland, Moldretail Group, 47th Parallel, Business Market, Brodetchi, Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău și Forward International, au adresat autorităților o petiție, afirmând că decizia a fost luată cu încălcarea principiilor transparenței, echității și respectării cadrului normativ. Companiile subliniază: ele nu sunt împotriva SDA. Nu se contestă scopul reformei, ci modul în care statul alege operatorul viitorului sistem.
După cum a remarcat Kaufland Moldova, Asociația Eco-Ret a fost formată de un cerc prea restrâns de participanți și nu reflectă întreaga structură a pieței. Este imposibil să construiești un sistem național funcțional cu participarea unui număr limitat de companii atunci când o parte semnificativă a comercianților și a producătorilor rămân în afara procesului.
„Kaufland, care acționează atât ca producător, cât și ca comerciant, a încercat să se alăture asociației producătorilor încă din start, dar a fost refuzată. De asemenea, am încercat să intrăm în Eco-Ret Moldova prin intermediul asociației retailerilor Local Retail Alliance, insǎ nu am putut ajunge la un numitor comun. S-a afirmat că reprezentantul întregului retail în Eco-Ret va fi doar Local Retail Alliance. Astfel, principala problemă a modelului propus este excluderea unei părți semnificative a retailului din procesul decizional. Nu au fost create condiții pentru ca Moldreturo, care deține o cotă de peste 50% din piața de retail, să se poată alătura Eco-Ret. În plus, drepturi suplimentare au fost acordate doar producătorilor care au realizat investiții. Retailul nu a fost luat în considerare”
Pentru SDA, acesta nu este un aspect secundar. Magazinele vor fi cele care vor deservi fluxul de clienți, vor lucra cu depozitele, vor amplasa automatele de preluare a ambalajelor și vor asigura legătura zilnică dintre consumator, producător și administratorul sistemului.
„În cele din urmă, retailul va fi cel care va implementa acest sistem, de aceea trebuie să fie un participant activ, nu unul nominal”, menționează reprezentanții Kaufland. „Retailul nu este aici un simplu executant tehnic, ci punctul în care politica de mediu se transformă într-un serviciu pentru cumpărător. O eroare în arhitectura sistemului se va vedea imediat – în cozi, defecțiuni, nemulțumirea consumatorilor și costuri suplimentare pentru afaceri.”
Kaufland subliniază, de asemenea, că dorința comercianților de a participa la sistem nu este declarativă. Compania este pregătită să ia în considerare investițiile, inclusiv achiziționarea de mașini proprii pentru acceptarea ambalajelor. Dar acest lucru necesită reguli clare. Cu alte cuvinte, business-ul nu refuză costurile, dar dorește să știe cine ia deciziile, cum sunt distribuite obligațiile, cum vor fi calculate tarifele, ce se va întâmpla cu echipamentele proprii ale rețelelor și cum vor fi protejați retailerii de o sarcină disproporționată.
Problema-cheie – criteriul acoperirii a 3/5 din piață
Condiția privind acoperirea a 3/5 din volumul total de băuturi de pe piață a devenit punctul central al conflictului. Comercianții subliniază că în țările UE în care funcționează deja sisteme de garanție-returnare, inclusiv Germania, Lituania, România, Estonia și Slovacia, nu există un astfel de criteriu la selectarea administratorului. Modelele europene, în opinia lor, se bazează pe evaluarea altor criterii – capacitatea operațională, eficiența și stabilitatea financiară.
În cazul nostru, se creează un fel de barieră care poate limita concurența și transforma concursul într-o procedură accesibilă doar unui cerc restrâns de mari participanți.
În petiția lor, membrii Moldreturo solicită explicit furnizarea actului administrativ al comisiei, a criteriilor de evaluare, a metodologiei detaliate de punctare și a analizei pe baza căreia s-a stabilit îndeplinirea criteriului privind acoperirea a 3/5 din piață. Fără aceste documente, este imposibil de înțeles dacă procedura a fost într-adevăr transparentă și imparțială.
Poziția Coca-Cola: datele au fost utilizate incorect
O importanță deosebită în dispută o are poziția Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău. Potrivit reprezentanților săi, compania a analizat proiectele atât ale Eco-Ret Moldova, cât și ale Moldreturo și a ajuns la concluzia că dosarul Moldreturo a fost semnificativ mai bine pregătit, mai bine structurat și avea o viziune mai clară asupra lansării sistemului SDA.
„Tocmai de aceea, Coca-Cola a notificat oficial foștii parteneri și comisia de stat cu privire la decizia de a participa la concurs cu Moldreturo. Mai mult, am interzis în mod oficial utilizarea datelor de piață ale companiei în cadrul altui dosar. Acesta este un aspect de principiu. Cu toate acestea, solicitarea noastră nu a fost respectată: oponenții au utilizat datele statistice ale Coca-Cola privind acoperirea pieței și au confirmat acest fapt. Dacă aceste volume au fost luate în considerare la confirmarea criteriului privind 3/5 din piață, atunci se pune sub semnul întrebării corectitudinea îndeplinirii condiției-cheie de selecție”, notează reprezentanții companiei.
Potrivit Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău, diferența dintre cele două dosare a fost și în modul în care au fost prezentate volumele de piață. În cazul Moldreturo, întreprinderile au confirmat participarea și au prezentat date individuale privind volumele introduse pe piață. În cazul Eco-Ret, datele au fost prezentate în volum total, pe sector de activitate, fără individualizare pe întreprinderi. Într-o astfel de situație, Comisia nu a putut verifica pe deplin corectitudinea, fiabilitatea și suficiența datelor.
Există obiecții și în ceea ce privește transparența. Participanții la petitie nu au găsit pe resursele oficiale nici procesele-verbale ale ședințelor comisiei, nici metodologia detaliată de evaluare, nici motivarea deciziei. De aceea, comercianții solicită furnizarea actului comisiei cu motivația, criteriile de evaluare și metodologia de punctare.
Răspunsul Ministerului Mediului
Logos Press a trimis o solicitare secretarului de stat al Ministerului Mediului, Grigore Stratulat, cu rugămintea de a comenta: care a fost mecanismul de calcul al acoperirii a 3/5 din piață pentru Eco-Ret. Și dacă Eco-Ret ar fi putut atinge o astfel de cotă fără a lua în considerare volumele de piață ale Coca-Cola?
După cum a comunicat Grigore Stratulat, mecanismul de calcul a cotei Eco-Ret se bazează pe o procedură internă care prevede implicarea unor consultanți independenți și prelucrarea confidențială a datelor furnizate de producători. Potrivit acestuia, companiile transmit consultanților informații despre volumele lor, după care datele sunt agregate și transmise comisiei pentru analiză și verificare, fără a dezvălui însă indicatorii individuali între participanții la piață.
El a subliniat că tocmai pe baza volumelor totale de ambalaje și a costurilor prognozate se formează un indicator privind acoperirea a 3/5 din piață. Cu toate acestea, proporțiile concrete ale producătorilor individuali în cadrul acestui model nu sunt dezvăluite.
Retailul cere flexibilitate, nu excepții
Un subiect aparte îl reprezintă automatele de preluare a ambalajelor. Comercianții consideră că obligația de a amplasa echipamente în toate magazinele cu o suprafață de peste 150 mp poate duce la costuri disproporționate. Eficiența sistemului, în opinia lor, nu depinde de instalarea mecanică a automatelor în fiecare punct de vânzare, ci de modelul general de colectare, distribuirea rațională a punctelor de returnare și capacitatea de a atinge indicatorii-țintă.
Companiile propun delegarea deciziei privind amplasarea echipamentelor către administratorul SDA, care ar trebui să proiecteze sistemul pornind de la volumele reale ale pieței, geografia consumului și eficiența punctelor de returnare. O astfel de abordare, consideră ei, ar permite utilizarea unor automate moderne mai puternice și distribuirea mai rațională a punctelor de colectare.
O altă propunere este de a permite comercianților să instaleze automate proprii, cu respectarea cerințelor tehnice minime. Pentru marile rețele, acest lucru este important din punct de vedere al standardului unitar al echipamentelor, al negocierilor cu furnizorii și al controlului costurilor operaționale. Într-un astfel de caz, ar trebui să se aplice și un tarif de gestionare separat pentru magazinele care investesc în infrastructură proprie.
Ministerul trebuie să fie mediator
Luând în vedere complexitatea situației, companiile sunt îngrijorate de termenele strânse pentru implementarea unui proiect atât de complex și atingerea obiectivului propus.
În acest context, asociația Moldreturo propune includerea reprezentanților Ministerului Mediului în calitate de mediatori în grupul de lucru pentru crearea viitorului administrator SDA. Comercianții fac referire la practica internațională: în Germania, atât autoritatea de concurență, cât și cea de mediu au rol de supraveghere; în Franța, metodologia tarifară este aprobată de autorități; în Marea Britanie, schemele tarifare sunt supuse consultărilor publice timp de cel puțin 12 săptămâni.
De aceea, asociația Moldreturo solicită autorităților să nu aprobe proiectul de hotărâre a Guvernului privind desemnarea administratorului SDA până la clarificarea completă a aspectelor procedurale și litigioase.
Pentru Moldova, această dispută este mai importantă decât un singur proiect de mediu. SDA trebuie să devină parte a tranziției către o economie circulară și să demonstreze că țara este capabilă să implementeze mecanisme europene nu doar formal, ci și conform regulilor europene – cu transparență, concurență, participarea pieței și decizii verificabile. Acum, mediul de afaceri spune autorităților: sistemul trebuie lansat, dar nu poate începe cu neîncredere.
