Deficitul asigurărilor sociale ar putea scădea la 1,9 mld. lei
EUR/MDL - 20.17 0.1098
USD/MDL - 17.26 0.4406
VMS_91 - 3.03%
VMS_364 - 9.54%
BONDS_2Y - 7.40%
GOLD - 4,527.57 1.82%
EURUSD - 1.18 0%
BRENT - 103.13 45.48%
SP500 - 723.77 0.8%
SILVER - 72.85 3.61%
GAS - 3.04 16.02%

Deficitul bugetului asigurărilor sociale va continua să scadă și ar putea ajunge la 1,9 miliarde lei în 2028

Deficitul bugetului de asigurări sociale din Republica Moldova este în scădere și ar putea ajunge la circa 1,9 miliarde de lei în 2028, față de aproximativ 3,6 miliarde în prezent, a declarat directoarea generală a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă.
Светлана Руденко Timp de citire: 2 minute
Link copiat
Elena Țîbîrnă

Elena Țîbîrnă

Potrivit acesteia, evoluția este una descendentă constantă în ultimii ani, după ce deficitul a pornit de la circa 5,4 miliarde de lei. Prognozele se bazează pe tendințele economice actuale.

Totodată, Țîbîrnă a prezentat cele mai recente date privind raportul dintre salariați și pensionari.

„Monitorizăm lunar plătitorii de contribuții. Acum avem 1,18 salariați care contribuie și asigură achitarea pensiei pentru un pensionar. Este un indice mai bun în comparație cu ce am avut, însă tendința este în jurul valorii de 1–1,2 de mai bine de 7–8 ani”, a spus Țîbîrnă la postul public Moldova 1.

Pentru comparație, standardele în domeniul protecției sociale prevăd că un pensionar trebuie să fie susținut de 4 sau 5 salariați, însă în Republica Moldova acest standard nu a fost niciodată atins.

„Maximumul pe care l-am avut a fost de 2,1 salariați care au asigurat plata pensiei pentru un pensionar. Asta a fost orientativ în perioada 2013–2015, dar, după cum știți, și atunci nivelul pensiilor era mult mai mic. Era o altă situație economică în țară, iar diaspora nu era plecată peste hotare în asemenea număr”, a precizat directoarea CNAS.

Potrivit oficialului, problema principală rămâne munca nedeclarată și subdeclarată, care afectează direct bugetul.

„Nu avem încă dezvoltată această educație din băncile școlii. După absolvirea universității, tinerii tind să aibă salarii mai mari, dar acestea implică riscul de a nu fi declarate integral, iar astfel nu se achită contribuțiile, impozitul pe venit, iar asigurarea medicală are de suferit”, a explicat ea.

Țîbîrnă a mai menționatî că instituția nu are atribuții de control asupra angajatorilor, rolul acesteia fiind strict administrarea sistemului de asigurări sociale și informarea cetățenilor.


Abonați-vă la actualizările noastre


Реклама недоступна
De citit neapărat*

Întotdeauna apreciem feedback-ul dumneavoastră!

Citiți și asta