Radu Vrabie
LP: – Care au fost obiectivele și sarcinile stabilite pentru dumneavoastră atunci când vi s-a propus să preluați conducerea Serviciului Vamal al Republicii Moldova? Ce definiți personal drept priorități-cheie în calitate de conducător al instituției?
– Propunerea de a prelua mandatul de director al Serviciului Vamal nu a fost una nouă pentru mine. Am avut această oportunitate și anterior, în perioada în care activam într-o funcție de conducere în cadrul unui proiect orientat spre modernizarea și digitalizarea procedurilor vamale, în cadrul căruia am implementat și susținut mai multe proiecte comune cu Serviciul Vamal.
Am acceptat această provocare ulterior, atunci când mi-a fost propus repetat, din convingerea că fiecare profesionist are responsabilitatea de a se implica acolo unde poate aduce valoare. În cazul meu, Serviciul Vamal este o instituție-cheie, aflată într-un moment decisiv, direct legat de procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Mi-am dorit să fiu parte a acestui proces și să pot contribui, prin experiența mea, la acest parcurs strategic al țării.
Astăzi, Serviciul Vamal nu mai poate fi privit doar prin prisma administrării veniturilor. Vorbim despre o instituție care gestionează fluxuri economice, facilitează comerțul și asigură securitatea economică, într-un context regional complex și într-un stat care își aliniază sistemele la standardele Uniunii Europene.
Transformările pe care le traversăm sunt profunde și vizează ajustarea legislației, digitalizarea proceselor și simplificarea procedurilor.
În acest context, prioritățile mandatului meu sunt clare: modernizarea instituției, digitalizarea ei, consolidarea integrității și dezvoltarea unei relații funcționale, previzibile și bazate pe încredere cu mediul de afaceri.
Experiența mea anterioară, inclusiv în interacțiunea directă cu sectorul privat, mi-a oferit o perspectivă importantă – aceea de a înțelege nevoile mediului de afaceri și de a identifica, împreună cu acesta, soluții corecte și eficiente pentru dezvoltarea activității economice în Republica Moldova.
În mandatul meu, îmi doresc, alături de echipă, să construim o autoritate vamală în care procesele sunt previzibile, deciziile sunt transparente, iar intervenția factorului uman este redusă acolo unde nu este necesară.
În paralel, investim în oameni și în cultura instituțională, pentru că fără integritate nu poate exista încredere. Iar fără încredere nu poate exista un sistem vamal modern și funcțional.
LP: – În contextul parcursului Republicii Moldova către Uniunea Europeană, ce norme și proceduri concrete din domeniul vamal au fost deja aliniate la standardele europene și în ce domenii Republica Moldova mai are de recuperat?
– Republica Moldova a avansat considerabil în alinierea domeniului vamal la standardele Uniunii Europene. Un pas esențial a fost intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2024, a noului Cod vamal, care armonizează legislația națională cu acquis-ul european și introduce proceduri moderne: declarare electronică, simplificări vamale, dreptul la replică, extinderea termenului de contestare și reducerea interacțiunii pe hârtie.
De asemenea, Republica Moldova aplică mecanisme europene importante precum programul AEO — Operator Economic Autorizat, recunoscut reciproc cu Uniunea Europeană, ceea ce oferă companiilor de încredere mai puține controale și tratament prioritar la vămuire.
Un alt progres major este implementarea NCTS și integrarea în regimul de tranzit comun, care permite gestionarea electronică și monitorizarea în timp real a operațiunilor de tranzit, după model european.
Comisia Europeană a apreciat aceste evoluții în cadrul screening-ului bilateral pe Capitolul 29 – Uniunea Vamală, menționând progresele Republicii Moldova în alinierea legislației, digitalizarea proceselor și modernizarea sistemelor IT. În Raportul Comisiei Europene pentru 2025, Republica Moldova este evaluată cu un nivel bun de pregătire în domeniul uniunii vamale, în special pe dimensiunea alinierii legislative.
În același timp, mai avem de recuperat pe partea de implementare deplină și uniformă a noilor proceduri, interconectarea completă cu sistemele electronice vamale ale UE, consolidarea managementului riscurilor, dezvoltarea capacităților instituționale și continuarea modernizării proceselor de control și vămuire. Obiectivul nostru este clar: să avem o autoritate vamală modernă, predictibilă, digitalizată și compatibilă cu spațiul vamal european.
LP: – Cât de reușită este digitalizarea proceselor vamale și implementarea tehnologiilor moderne pentru prelucrarea operațiunilor de comerț exterior, controlul fluxului de mărfuri și analiza riscurilor? Ce procent din operațiunile vamale este, în realitate, automatizat fără intervenția inspectorului?
– Digitalizarea proceselor vamale reprezintă una dintre cele mai importante reforme realizate în ultimii ani și, totodată, un pilon esențial al alinierii la standardele Uniunea Europeană. Astăzi, majoritatea operațiunilor de comerț exterior sunt procesate prin sisteme informaționale integrate, care permit depunerea declarațiilor vamale în format electronic, schimbul de date în timp real și reducerea semnificativă a interacțiunii directe dintre operatori și funcționarii vamali.
Am implementat soluții moderne, precum sistemul de tranzit NCTS, mecanismele de analiză automată a riscurilor și schimbul electronic de date cu alte autorități, ceea ce ne permite să direcționăm controalele acolo unde există cu adevărat suspiciuni și, în același timp, să facilităm fluxul legal de mărfuri. În prezent, o pondere semnificativă a declarațiilor vamale sunt procesate pe culoarul verde, ceea ce înseamnă validare automată, fără intervenția directă a inspectorului. Concret, aproximativ 98% din declarațiile de export și circa 80% din cele de import sunt procesate automatizat.
Totuși, trebuie să fim foarte clari: automatizarea nu înseamnă absența controlului. Sistemele informatice sunt concepute să identifice riscurile, iar intervenția umană rămâne esențială în cazurile sensibile sau atunci când sunt generate alerte.
Un rol aparte în această transformare îl are sistemul „Decizii vamale”, care a adus o schimbare de paradigmă în relația dintre autoritatea vamală și mediul de afaceri. Acesta permite gestionarea integral electronică a solicitărilor și emiterea deciziilor administrative, oferind mai multă transparență, trasabilitate și predictibilitate.
În paralel, derulăm un amplu program de digitalizare, care vizează cel puțin 25 de sisteme IT. Am înregistrat deja progrese semnificative: anul trecut am aderat la Convenția comună de tranzit, ceea ce permite circulația mărfurilor fără declarații repetate în fiecare țară. Urmează digitalizarea a încă 18 sisteme, iar zece decizii vamale vor fi complet digitalizate până la finalul lunii iunie, opt fiind digitalizate la finalul anului 2025. În tot acest proces, menținem un dialog constant cu mediul de afaceri, pentru a adapta soluțiile la necesitățile reale.
În procesul de digitalizare, suntem mai avansați decât estimam inițial și înregistrăm rezultate bune, în pofida resurselor limitate. Avem un plan clar și motivația necesară pentru a continua acest parcurs.
Totodată, sistemul digital de traversare programată a frontierei, Border Queuing System (BQS), implementat la postul vamal Costești pe sensul de ieșire din țară, s-a dovedit a fi un proiect de succes. Lansat în regim pilot, acesta a contribuit la o mai bună gestionare a fluxului de transport. Ne propunem extinderea sistemului la alte posturi vamale, precum Leușeni, Sculeni și Giurgiulești, iar ulterior la nivel național. Pentru aceasta, este necesară dezvoltarea infrastructurii aferente, inclusiv a parcărilor pentru camioane, motiv pentru care suntem în dialog cu autoritățile competente și încurajăm investițiile private în acest domeniu.
În continuare, ne concentrăm pe dezvoltarea interoperabilității cu sistemele europene, extinderea utilizării analizei de date în evaluarea riscurilor și simplificarea suplimentară a procedurilor pentru mediul de afaceri. Obiectivul nostru este o autoritate vamală modernă, eficientă și pe deplin integrată în ecosistemul vamal european.
LP: – Cum vedeți rolul strategic al Serviciului Vamal peste 5 ani – va rămâne predominant o autoritate fiscală, va deveni mai mult un regulator al comerțului sau va avea un alt rol? Considerați necesară schimbarea rolului și a locului autorității vamale în economia națională și ce ar fi necesar pentru aceasta?
– Rolul Serviciului Vamal este deja în transformare, iar în următorii 5 ani această evoluție va deveni și mai vizibilă. Dacă, în mod tradițional, Serviciul Vamal era perceput preponderent ca o instituție cu rol de încasare a taxelor vamale, drepturilor de import/export și accizelor, axată pe colectarea veniturilor la buget, astăzi — și, mai ales, în perspectivă — vorbim despre o instituție cu un rol mult mai complex, situată la intersecția dintre securitate, facilitarea comerțului și protejarea economiei.
În viziunea mea, odată cu accelerarea procesului de integrare europeană, Serviciul Vamal își va valorifica pe deplin potențialul prin dezvoltarea unor domenii esențiale precum valoarea în vamă, clasificarea tarifară și determinarea originii mărfurilor. În același timp, nu va renunța la componenta de control al mărfurilor la import, ci va evolua tot mai mult către un regulator inteligent al comerțului internațional.
În contextul integrării europene, rolul autorității vamale se aliniază tot mai mult la modelul Uniunii Europene, unde accentul este pus pe echilibrul dintre control și facilitare. Vama nu mai este doar un punct de verificare la frontieră, ci devine un actor activ în lanțul logistic, un partener al mediului de afaceri și un garant al securității economice.
Consider că nu este vorba despre o schimbare radicală de rol, ci despre o recalibrare și modernizare a acestuia. Serviciul Vamal tinde să devină o autoritate care gestionează fluxurile de mărfuri pe bază de risc, protejează piața internă de produse neconforme sau periculoase și, în același timp, facilitează activitatea agenților economici corecți.
Pentru ca această transformare să fie pe deplin realizată, este necesară continuarea proceselor de digitalizare, consolidarea capacităților de analiză a riscurilor, investiții în infrastructură și tehnologii moderne de control, precum și dezvoltarea continuă a resurselor umane. La fel de importantă este consolidarea cooperării interinstituționale, inclusiv la nivel internațional.
În final, obiectivul nostru este clar: o autoritate vamală modernă, credibilă și eficientă, care nu doar colectează venituri, dar contribuie activ la competitivitatea economiei naționale și la integrarea Republicii Moldova în piața unică europeană.
LP: – Serviciul Vamal raportează în mod regulat depășirea planului de încasări. Cum explicați însă scăderea constantă a ponderii veniturilor vamale în buget? Dacă în anul 2021 acestea reprezentau aproape 70% din totalul veniturilor, în 2025 – aproximativ 54%. Este aceasta rezultatul unor schimbări structurale în economia Republicii Moldova sau al unor deficiențe în activitatea Serviciului Vamal?
– Această evoluție trebuie analizată în contextul unor schimbări structurale firești, generate inclusiv de procesul de integrare economică și de modernizare a cadrului vamal.
În primul rând, este important de subliniat că Serviciul Vamal înregistrează o dinamică pozitivă a încasărilor și își îndeplinește constant indicatorii stabiliți. Scăderea ponderii în totalul veniturilor bugetare nu reflectă o diminuare a performanței, ci mai degrabă o schimbare a structurii acestora.
Un factor determinant este liberalizarea treptată a comerțului, inclusiv prin aplicarea angajamentelor asumate în raport cu Uniunea Europeană, care presupune reducerea sau eliminarea taxelor vamale pentru anumite categorii de mărfuri. Acest proces este unul firesc pentru o economie deschisă și orientată spre integrare, chiar dacă, pe termen mediu, influențează ponderea veniturilor vamale.
Totodată, modernizarea procedurilor vamale și accentul pus pe facilitarea comerțului legitim contribuie la fluidizarea fluxurilor de mărfuri și la reducerea costurilor administrative pentru mediul de afaceri. În acest context, rolul autorității vamale nu mai este definit exclusiv prin prisma colectării veniturilor, ci și prin contribuția la crearea unui mediu economic predictibil și competitiv.
Prin urmare, diminuarea ponderii veniturilor vamale trebuie privită ca parte a unui proces de transformare și aliniere la practicile europene, unde accentul este pus pe echilibrul dintre control, facilitare și integrare economică.
LP: – Aveți o estimare a pierderilor „gri” la buget generate de activitatea vamală – ca urmare a abuzului de facilități, clasificării incorecte a mărfurilor sau subevaluării valorii în vamă? Care sunt, în general, criteriile de evaluare a eficienței activității instituției?
– Serviciul Vamal gestionează aceste riscuri prin mecanisme complexe de control și analiză, menite să prevină și să depisteze eventualele tentative de diminuare a obligațiilor vamale și fiscale.
În mod constant, sunt monitorizate domenii sensibile precum clasificarea tarifară, determinarea valorii în vamă și aplicarea facilităților acordate, iar intervențiile sunt direcționate în baza analizei de risc. Sistemele informaționale moderne, schimbul de informații și controalele ulterioare permit identificarea neconformităților și recuperarea sumelor datorate, acolo unde este cazul.
Este important de menționat că abordarea actuală nu se bazează exclusiv pe controlul la frontieră, ci pe un model integrat, care include verificări post-vămuire, audituri și cooperare interinstituțională, contribuind astfel la reducerea semnificativă a riscurilor de subevaluare sau declarare incorectă.
În ceea ce privește evaluarea eficienței activității Serviciului Vamal, aceasta nu se rezumă la nivelul încasărilor. Sunt luați în considerare mai mulți indicatori, precum gradul de conformare voluntară a agenților economici, timpul de procesare a operațiunilor vamale, nivelul de digitalizare, eficiența sistemului de management al riscurilor, precum și capacitatea de a preveni și combate fraudele vamale.
În esență, eficiența unei autorități vamale moderne se măsoară prin echilibrul dintre control și facilitare — capacitatea de a asigura colectarea corectă a veniturilor, protejând în același timp fluxul legitim de mărfuri și susținând mediul de afaceri conform.
LP: – Combaterea corupției este o problemă veche a societății moldovenești. Ultimul raport al Comisiei Europene privind Republica Moldova, din noiembrie 2025, recomandă, printre altele: „Pentru reducerea riscurilor de corupție în vamă se propune rotația periodică a angajaților în funcții sensibile și monitorizarea strictă a implementării măsurilor anticorupție”. Cu toate acestea, apar periodic informații despre cazuri de corupție legate de vamă. Unde considerați că se produce ruptura în sistemul de control? Ce măsuri suplimentare ar trebui întreprinse pentru a eradica acest fenomen?
– Combaterea corupției rămâne, fără îndoială, o prioritate constantă pentru Serviciul Vamal și este tratată cu maximă seriozitate, inclusiv în contextul parcursului european al Republicii Moldova. Recomandările formulate de Comisia Europeană sunt pe deplin asumate și, în mare parte, deja reflectate în politicile interne ale instituției.
Țin să subliniez că, deoarece faptele sunt cele care definesc încrederea într-o instituție, Serviciul Vamal a definitivat și aprobat Politica anticorupție și Planul de acțiuni pentru perioada 2026–2029 — documente care stabilesc un cadru clar, coerent și aplicabil de prevenire și combatere a corupției în domeniul vamal.
Aceste instrumente instituționale pun accent pe implementarea unor măsuri concrete, corelate cu termene de realizare și responsabilități bine definite, fiind orientate spre rezultate măsurabile și impact real asupra activității. În acest mod, se consolidează un proces continuu de promovare a integrității, susținut de mecanisme funcționale de monitorizare, evaluare și intervenție.
Politica anticorupție reafirmă angajamentul pentru toleranță zero față de orice abatere de la standardele de integritate și promovează procese transparente, previzibile și documentate, menite să reducă riscurile de corupție în toate domeniile de activitate.
Totodată, Planul de acțiuni vizează modernizarea și digitalizarea proceselor, diminuarea factorului uman în luarea deciziilor, consolidarea mecanismelor de raportare și protecția avertizorilor de integritate, precum și aplicarea consecventă a măsurilor de răspundere.
Trebuie să fim realiști: într-un sistem complex, cu un volum mare de operațiuni și interacțiuni, riscurile nu pot fi eliminate complet, dar pot fi reduse semnificativ prin mecanisme eficiente de prevenire și control. Cazurile care apar ocazional nu definesc sistemul, ci, dimpotrivă, demonstrează că mecanismele de integritate funcționează și că există capacitatea de a identifica și sancționa abaterile.
Pe termen mediu și lung, accentul va fi pus pe extinderea digitalizării și automatizării, ceea ce reduce semnificativ oportunitățile de intervenție discreționară, precum și pe creșterea transparenței proceselor. Obiectivul nostru este clar: un sistem vamal în care regulile sunt aplicate uniform, iar orice abatere este prompt identificată și sancționată.
LP: – Mediul de afaceri se plânge frecvent de controale excesive și de imprevizibilitatea deciziilor vamale. Cum reușiți să mențineți echilibrul între funcția fiscală și necesitatea de a nu împovăra activitatea de comerț exterior?
– Înțelegem aceste percepții și le tratăm cu toată seriozitatea, deoarece dialogul constant cu mediul de afaceri este esențial pentru îmbunătățirea activității noastre. De la preluarea mandatului de director al Serviciului Vamal, am menținut o comunicare deschisă și continuă cu reprezentanții mediului de afaceri. De fiecare dată când sunt semnalate situații legate de intensificarea controalelor sau de apariția unor verificări care nu au existat anterior, oferim explicații clare și punctuale.
Există, într-adevăr, situații în care sunt aplicate controale aleatorii, în baza managementului riscurilor. Dacă în urma acestora se confirmă conformarea deplină, nu mai apare necesitatea unor verificări suplimentare. Pe de altă parte, există și cazuri în care sunt identificate abateri, ceea ce justifică intensificarea controalelor. Situațiile sunt diferite, însă esențial este faptul că menținem un dialog permanent și constructiv cu operatorii economici.
Obiectivul Serviciului Vamal nu este de a îngreuna comerțul exterior, ci de a asigura un echilibru corect între control și facilitare, în conformitate cu standardele europene.
În practică, acest echilibru este realizat prin aplicarea managementului riscurilor. Cu alte cuvinte, controalele nu sunt aplicate uniform tuturor operațiunilor, ci sunt direcționate acolo unde există indicii de neconformare. Pentru operatorii economici care respectă regulile, procedurile sunt simplificate și rapide, inclusiv prin utilizarea culoarului verde și a altor facilități disponibile.
În același timp, lucrăm constant la creșterea predictibilității deciziilor vamale. Digitalizarea proceselor, standardizarea procedurilor și implementarea unor instrumente precum deciziile vamale electronice contribuie la reducerea interpretărilor neuniforme și la oferirea unui cadru clar pentru mediul de afaceri.
În ceea ce privește performanța, evaluarea activității nu se bazează exclusiv pe indicatori cantitativi, cum ar fi încasările sau numărul controalelor. Sunt luați în calcul și indicatori care reflectă calitatea serviciilor oferite: timpul de procesare a declarațiilor, gradul de conformare voluntară, nivelul de utilizare a procedurilor simplificate, precum și feedback-ul mediului de afaceri. Aceste elemente contribuie direct la promovarea unei abordări orientate spre facilitarea comerțului legitim.
Este important de subliniat că facilitarea nu înseamnă lipsa controlului, ci un control inteligent, proporțional și bazat pe risc. În această logică, ne propunem să oferim operatorilor economici un mediu predictibil, transparent și eficient, în care regulile sunt clare și aplicate uniform.
LP: – În Republica Moldova, în ultima perioadă, problema asigurării cu resurse energetice – importate aproape integral – este una extrem de sensibilă. Care este rolul autorității vamale în acest proces? Monitorizați corectitudinea valorilor declarate în facturi, similar altor tipuri de mărfuri?
– Serviciul Vamal nu intervine în stabilirea prețurilor sau în politica energetică, dar asigură aplicarea corectă a legislației la importul resurselor energetice, inclusiv verificarea valorii în vamă, a clasificării tarifare și a regimurilor aplicabile.
Aceste mărfuri sunt supuse acelorași reguli de control ca orice alte bunuri, cu proceduri adaptate specificului lor. Verificarea valorii se realizează conform normelor internaționale, iar în caz de neconcordanțe sunt aplicate controale suplimentare.
În același timp, acționăm pentru a menține un echilibru între control și operativitate, astfel încât fluxurile de import să fie asigurate în condiții de legalitate, transparență și predictibilitate.
LP: –Un alt subiect actual este cel al trimiterilor poștale și al impozitării acestora. Cum reglementează Serviciul Vamal acest proces? Care este poziția instituției privind impozitarea coletelor? Există estimări concrete privind pierderile de venituri bugetare generate de acest segment?
– Regimul trimiterilor poștale este reglementat prin norme clare, iar rolul Serviciului Vamal este de a asigura aplicarea corectă și uniformă a acestora. În prezent, bunurile expediate prin colete beneficiază de scutiri de drepturi de import în anumite limite valorice și condiții, în special atunci când au caracter necomercial. Totodată, pentru coletele care depășesc aceste limite sau nu întrunesc condițiile de scutire, se aplică drepturile de import conform legislației în vigoare.
Este important de subliniat că politicile privind impozitarea acestui segment sunt stabilite la nivel guvernamental, iar Serviciul Vamal are rolul de a implementa cadrul legal adoptat. În acest sens, autoritățile analizează în prezent eventuale ajustări ale regimului aplicabil coletelor, inclusiv în contextul alinierii la practicile Uniunea Europeană.
Din perspectiva Serviciului Vamal, obiectivul rămâne același: aplicarea corectă a legislației, facilitarea fluxurilor legale și asigurarea unui proces transparent și predictibil pentru cetățeni și mediul de afaceri.
LP: – Vă mulțumesc pentru interviu și vă doresc succes în atingerea obiectivelor!
