După cum a menționat expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, motivul principal îl constituie înghețurile puternice de primăvară, care au afectat flora meliferă, reducând suprafața plantelor înflorite. Veniturile au fost afectate și de fluctuația prețurilor, creșterea cheltuielilor, precum și reducerea consumului intern. Astfel, dacă în 2023, aproximativ 0,7 kg de miere pe cap de locuitor al Moldovei pe an, în 2025 – deja 0,4 kg.
În 2025, apicultorii au trebuit să vândă de 2,5 ori mai multă miere pentru a ajunge la nivelul veniturilor din 2010. Cu toate acestea, venitul real pentru 1 kg de miere este doar 40% din cel de acum 15 ani.
Pierderile au fost parțial compensate de creșterea prețurilor la export și de vânzarea stocurilor de anul trecut. Astfel, exporturile de miere în 2025 s-au ridicat la 4,5 mii de tone – în valoare de 13,8 milioane de dolari, cu aproximativ 10 milioane de dolari mai mult decât în 2024.
Principalele exporturi sunt către Uniunea Europeană. Primele trei sunt Italia (aproape o treime din toate volumele), România și Slovacia, care cumpără aproximativ 60% din livrările de export. Mierea moldovenească este livrată și în Franța, Norvegia și Germania.
În sezonul trecut, prețul mediu de export a variat între 2,5 și 3,3 dolari pe kg. Cu toate acestea, el nu a atins încă cifrele din 2022, când prețul mierii a ajuns la 3,8 dolari pe 1 kg.
Expertul a remarcat și un anumit paradox: numărul familiilor de albine din Moldova este în continuă creștere. Acum acestea sunt în jur de 212 mii – cu 88 de mii mai multe decât acum zece ani. Majoritatea familiilor de albine sunt deținute de gospodării private.
