Ekaterina Hegya
Potrivit Institutului Național de Cercetări Economice (INCE), în 2020, 20% din populația din decilele IX-X (o caracteristică numerică care împarte un set ordonat de valori, în acest caz – veniturile, în zece părți egale) a acumulat 40,5% din veniturile totale. În 2024, ponderea lor a crescut cu 1,4 p.p. până la 41,9%. Acest lucru indică o concentrare și mai mare a resurselor în cadrul decilelor superioare ale distribuției veniturilor. În același timp, ponderea veniturilor celor 20% dintre cei mai defavorizați cetățeni (decilele I-II) a scăzut doar ușor (cu aproximativ 0,2 p.p.). Acest lucru indică nu atât o înrăutățire a situației lor, cât o creștere mai rapidă a veniturilor celor bogați.
În plus, diferența dintre decilele extreme rămâne mare: diferența de venit dintre săraci și bogați a crescut de la 8,7 % în 2020 la 9,3 % în 2024. Acest lucru sugerează că accelerarea creșterii veniturilor în rândul decilelor superioare a fost principalul factor din spatele creșterii inegalității și, în consecință, a creșterii ușoare a coeficientului Gini (o măsură statistică a gradului de stratificare socială).
Dr. Ekaterina Hegia, doctor în economie, cercetător principal la Direcția cercetare socială și standarde de viață a Institutului Național de Cercetări Economice ASEM, consideră că, în condițiile economiei moldovenești moderne, atenuarea inegalității veniturilor necesită o combinație de măsuri de politici publice pe termen scurt și reforme structurale.
„Pe termen scurt, principalele instrumente rămân majorarea salariului minim și majorarea pensiei minime, care vor consolida veniturile celor mai vulnerabile grupuri ale populației și vor reduce decalajul dintre decilele inferioare și superioare ale distribuției veniturilor. Pe termen mediu, este important să se ia în considerare introducerea unor elemente de progresivitate în politica fiscală, care ar permite o distribuție mai echitabilă a sarcinii fiscale și ar crește potențialul redistributiv al bugetului. Aceste măsuri, combinate cu modernizarea prestațiilor sociale și consolidarea mecanismelor de sprijin pentru gospodăriile cu venituri reduse, pot contribui la o reducere treptată a inegalității veniturilor în următorii ani”, a declarat Catherine Heghia pentru Logos Press.
În Republica Moldova, există încă un decalaj între standardele europene și mecanismele naționale existente de egalitate și protecție socială. Unul dintre aspectele cheie este implementarea reperelor europene privind stabilirea salariului minim la un nivel de cel puțin 50% din salariul mediu. În acest sens, trebuie amintit că sindicatele au propus stabilirea salariului minim la 8 050 de lei. Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor a estimat că acesta se va ridica la 6.300 de lei, în funcție de „capacitatea bugetară și resursele disponibile”.
„Este important de remarcat faptul că, chiar și în țările UE, aplicarea acestui standard este eterogenă, ceea ce oferă o anumită flexibilitate, dar, în același timp, subliniază amploarea reformelor necesare”, notează Catherine Hegia.
Potrivit cercetătorilor, principalele provocări includ necesitatea de a adapta cadrul legislativ național la standardele europene, asigurarea sustenabilității financiare a schimbărilor propuse și creșterea eficienței structurilor administrative.
„În ciuda tuturor dificultăților, guvernul și Ministerul Muncii și Protecției Sociale se îndreaptă treptat spre punerea în aplicare a directivelor și recomandărilor UE”, spune Ekaterina Hegya.
