Alexandru Munteanu
Candidatul la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, a anunțat la începutul săptămânii componența cabinetului său și programul său de activitate. Într-un mod blitzkrieg, el a organizat consultări cu asociațiile profesionale, societatea civilă și fracțiunile parlamentare. Întâlnirile cu opoziția au arătat că nicio fracțiune nu este pregătită să îl susțină necondiționat pe el sau programul său.
După cum a remarcat în mod adecvat un participant, „consultările” au fost mai mult ritualice: „tu te prefaci că argumentezi și eu mă prefac că ascult”. Cu toate acestea, ele i-au permis lui Muntean, care a trăit mult timp în străinătate, să se familiarizeze cu programul alternativ.
În general, interlocutorii Logos Press au evaluat cu reținere componența cabinetului, însă programul de guvernare a provocat critici dure. În opinia lor, documentul arată ca un set de sloganuri adunate în grabă într-un singur text. Este mai mult patos decât pragmatism – mai mult un manifest politic decât un instrument de management. Nu există nicio explicație cu privire la modul în care va „stimula investițiile de până la 4 miliarde de euro”, „va crește valoarea bunurilor și serviciilor exportate la cel puțin 50% din PIB” sau „va extinde rețelele de irigații la o suprafață de cel puțin 50 000 de hectare”. Există doar o promisiune că acest lucru se va întâmpla.
PAS a explicat simplu: „Am dorit ca programul să fie cât mai clar pentru cetățeni și prezentat într-un limbaj simplu”.
Dar nu arată o viziune strategică pentru viitor. Prin urmare, discuția că noul guvern s-ar putea afla în rolul ad hoc de „vacă de sacrificiu” nu este deloc nerezonabilă. La urma urmei, acesta va trebui să pună în aplicare o serie de reforme și măsuri nepopulare. Deși Munteanu crede că „reformele nu trebuie să fie dureroase”, este literalmente un test de rezistență pentru guvernul său.
Logos Press a cerut foștilor prim-miniștri moldoveni să evalueze prioritățile prezentate de noul guvern și cât de realiste sunt obiectivele declarate, pe baza propriei experiențe în calitate de prim-miniștri și a cunoștințelor lor despre mecanismele interne ale puterii.
Ion Chicu, Vlad Filat și Vasile Tarlev sunt de acord că programul prezentat lui Alexandru Munteanu pare declarativ și insuficient elaborat. Ei atrag atenția asupra lipsei obiectivelor concrete, măsurabile, a fundamentării financiare și a viziunii strategice. Chicu vede în document un semn al unei abordări formale, Filat subliniază că fără un mandat politic și linii directoare clare, guvernul nu poate fi eficient, iar Tarlev face aluzie la „detașarea” noului prim-ministru de realitatea internă a țării și la absența unei abordări industriale în politica economică. Dar, într-un fel sau altul, ei cred că echipa are dreptul la o șansă de a-și dovedi competența managerială în practică.
Jumătate din viitorul guvern este formată din actualii miniștri care și-au păstrat funcțiile.
Printre membrii noului cabinet se va afla rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie, Emil Ceban, care va conduce Ministerul Sănătății. Multe persoane au pus la îndoială decizia sa de a părăsi prestigiosul și confortabilul fotoliu de rector – cu autonomie, respect al colegilor din țară și din străinătate – pentru o „durere de cap” birocratică în minister.
Ca ministru al justiției, Veronica Mihailov-Moraru, care s-a alăturat deja echipei prezidențiale în calitate de consilier, va fi înlocuită de Vladislav Cojuhari. Acesta este un cu totul alt tip de lider pentru acest minister. El a urcat de la funcția de inspector superior de poliție judiciară al Departamentului de servicii operaționale la cea de secretar general al Ministerului de Interne, combinând experiența operațională, analitică și internațională – o combinație „exotică” pentru un ministru al justiției. Reforma justiției, inclusiv primele mesaje ale oficialilor de rang înalt privind fezabilitatea verificării avocaților, a căpătat acum noi culori.
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării va fi condus de Eugen Osmochescu. Prezentându-l, Munteanu a spus că acesta are „peste 25 de ani de experiență în elaborarea și implementarea de strategii și reforme pentru dezvoltarea economică”. El a lucrat cu IFC, USAID și KPMG și a predat la Universitatea de Stat din Moldova. Ca și Munteanu însuși, Osmochescu a fost absent din țară timp de mulți ani și este cunoscut doar în cercuri profesionale restrânse. Acest lucru poate juca în avantajul său în situația actuală: mai puține așteptări, mai puțină presiune.
Ministerul de Finanțe va fi condus de Andrian Gavriliță. Acesta a lucrat cu premierul Vlad Filat și în Cancelaria de Stat, a condus cabinetul premierului Chiril Gaburici și a colaborat cu Dorin Recean. Potrivit lui Munteanu, această experiență administrativă face din el „un specialist cu o vastă expertiză în politici publice și afaceri internaționale”. Economistul Dumitru Vicol consideră că viitorul ministru de finanțe posedă o combinație rară de viziune și ingeniozitate. Chiar i s-ar fi spus odată de către liderii JP Morgan: „Dacă Moldova va emite vreodată o euroobligațiune, șeful Băncii Centrale, ministrul de Finanțe și Andrian Gavriliță ar trebui să vorbească în fața investitorilor – pentru că el este foarte isteț”.
Cu siguranță, el va avea nevoie de inteligența sa acum. Termenul pentru depunerea în Parlament a proiectelor de legi bugetare pentru anul viitor a expirat pe 15 octombrie. Acestea trebuie să fie adoptate până la 1 decembrie.
Natalia Plugaru, specialist în dezvoltare durabilă, cu o experiență de peste cincisprezece ani în elaborarea și punerea în aplicare a programelor care vizează durabilitatea demografică, egalitatea de gen și dezvoltarea tinerilor, a fost propusă pentru postul de ministru al muncii și protecției sociale. În general, viitorul prim-ministru subliniază adesea problema demografică și consideră că investițiile, educația și forța de muncă calificată sunt esențiale pentru dezvoltarea țării și stoparea declinului demografic. Prin urmare, alegerea Nataliei Plougarou ca specialist în domeniul sustenabilității demografice pare destul de logică.
Gheorghe Hajder a fost propus pentru a conduce Ministerul Mediului, unde lucrează în prezent ca secretar de stat. Judecând după publicațiile sale, acesta este implicat activ în probleme de protecție a pădurilor – în special, în punerea în aplicare a Programului național de împădurire, lansat în 2023 sub auspiciile președintelui.
Fostul ambasador moldovean în Ucraina, Valeriu Chiveri, a fost propus pentru funcția de viceprim-ministru pentru reintegrare. Potrivit observatorilor, experiența sa diplomatică în țara vecină este direct legată de problemele de securitate și geopolitice, inclusiv de reglementarea situației cu Transnistria.
Christian Jardan va fi ministru al Culturii. Cât de eficient va fi în acest fotoliu un jurnalist care nu are nicio legătură directă cu sfera culturală este, desigur, la latitudinea artiștilor înșiși să judece. Până acum, în orice caz, nicio organizație profesională sau uniune culturală nu a reacționat la această nominalizare extravagantă. Așa cum spunea odată ministrul demisionar Sergiu Prodan, „dintr-un balerin poți face în două luni un funcționar, dar dintr-un funcționar nu poți face niciodată un balerin”.
Întrebat de ce sunt atât de puține femei în cabinet, Munteanu a spus că nu este o catastrofă – la Paris, nu a existat niciodată o femeie prim-ministru sau președinte, dar noi avem.
Ion Chicu
Ion Chicu: nu prea avem timp
Fostul prim-ministru (14 noiembrie 2019 – 31 decembrie 2020) și deputat Ion Chicu a stipulat imediat că poate fi subiectiv în evaluarea echipei, dar în emisiune a spus fără scuze că arată crud.
„Ați văzut programul lor? Impresia este că a fost redactat într-o jumătate de oră. Acest program descrie cel mai bine viitoarea componență a guvernului. Este o adevărată bătaie de joc la adresa susținătorilor PAS, ca să nu mai vorbim de toți ceilalți. De exemplu, în domeniul economic, ei pun ca obiectiv prioritar utilizarea celor 1,9 miliarde de euro de la UE. Oare cel care scrie asta își dă seama măcar de amploarea funcției pe care o ocupă? Poate că sunt părtinitor, pentru că sunt în opoziție, dar uitându-mă la program, cred că este o bătaie de joc.”
În cadrul unei ședințe de informare, după ce s-a consultat cu candidatul, acesta a declarat că i-a făcut câteva recomandări pe baza propriei sale experiențe: să fie transparent în activitatea sa, să își aleagă cu grijă anturajul, să rămână independent și să își promoveze propriul program, deoarece timpul este scurt. „Dacă reușește să se dovedească a fi un manager eficient, va fi un succes pentru țară. Dar dacă va deveni un executant ascultător, așa cum pare să se fi întâmplat când a fost format guvernul, atunci eșecul va fi asociat cu numele lui Munteanu”, a subliniat Chiсu.
Vlad Filat
Vlad Filat: Premierul are nevoie de un mandat direct din partea poporului
Fostul prim-ministru Vlad Filat (2009-2013) a subliniat că un guvern funcțional este posibil doar cu un mandat direct din partea poporului.
„O spun din experiență: ca prim-ministru, am avut un astfel de mandat, am colaborat cu partenerii de coaliție, dar legătura mea directă a fost cu poporul și cu angajamentele pe care mi le-am asumat în campania electorală. Când un partid, care a avut puterea deplină în stat timp de patru ani, merge la vot, promite poporului anumite acțiuni, reprezintă anumite persoane în lista electorală și în echipa executivă și obține susținerea alegătorilor, iar apoi, revenit la putere cu o majoritate parlamentară, arată că nu are un candidat pentru funcția de prim-ministru sau pentru funcția de miniștri și începe toate aceste curse în țară și peste hotare în căutarea candidaților – este alarmant”, a declarat Filat.
Întrebat despre procentul șanselor de reușită ale viitorului cabinet, el a spus că nu este interesat de șansele lor, ci de șansele țării, de modul în care ei vor putea guverna nu într-o formulă teoretică, ci în practică. Cu toate acestea, el crede că blocul economic arată mai bine decât înainte.
„Mă refer la ministerele economiei și finanțelor. Apărarea socială de asemenea arată bine, să vedem cum vor lucra. Totuși, să vedem ce au cu programul. Programul de guvernare trebuie să aibă și repere. Nu poți să vorbești despre economie fără obiective specifice măsurabile. Pentru PAS, 0,1% creștere a PIB-ului era considerată creștere. Vedeți voi, orice depășește 0% este creștere! Iar Moldova are nevoie de creștere economică accelerată în următorii ani. Dacă vorbim în cifre, așa cum văd eu lucrurile, avem nevoie de o creștere medie de 10% pe an.
Vlad Filat a atras atenția asupra unei alte neconcordanțe: „În campania electorală ni s-a spus că acordul de aderare la UE va fi semnat până în 2028. Programul de guvernare vorbește doar despre finalizarea negocierilor. Și aceasta este o diferență foarte mare.
Ca urmare, planul guvernamental prezentat este plin de declarații, dar nu are obiective clare și criterii de performanță”, consideră fostul prim-ministru. „Și, foarte important, guvernul este capabil să producă rezultate numai cu o monitorizare strictă și o abordare critică – din partea legislativului, a opoziției și a societății în ansamblu. Fără aceasta, se pierde simțul realității și controlul asupra îndeplinirii promisiunilor”, a declarat Filat pentru Logos Press.
Vasile Tarlev
Vasile Tarlev: Avem nevoie de valoare adăugată
Fostul prim-ministru Vasile Tarlev (2001-2008) îl cunoaște pe Alexandru Munteanu de mult timp și este conștient de potențialul acestuia.
În opinia sa, este bine că șeful guvernului provine din mediul de afaceri, dar este rău că nu a locuit mult timp în țară. El a decis chiar să dea sfaturi echipei de conducere: „Cred că Moldova trebuie să treacă prin industrializare, să nu se limiteze doar la sectorul serviciilor – avem nevoie de valoare adăugată. De aceea, am sugerat redenumirea Ministerului Energiei în Ministerul Energiei și Industriei. Acesta ar fi un semnal pentru comunitatea internațională că guvernul se concentrează pe industrializare. Și am sugerat adăugarea cuvântului „transport” la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. În plus, am propus punerea în ordine a inspecțiilor și a organismelor de control și am prezentat multe alte inițiative”.
În ceea ce privește programul de guvernare, Tarlev a spus că acesta conține multe lucruri declarative și există multe întrebări cu privire la acoperirea financiară, sau mai degrabă la absența acesteia.
Concluzia din comunicarea cu foștii prim-miniștri nu este una fericită: având în vedere calitatea programului și criticile experților, singura speranță pentru succesul noului guvern al lui Alexandru Munteanu este echipa sa. Sau un miracol.
