După cum reiese din datele de cercetare Euronews arată că Moldova are o rată netă de import de 81,4%, în timp ce țara lider, Luxemburg, are o rată netă de import de 83,4%. Această cifră reflectă ponderea energiei importate în consumul total.
Din cele 35 de țări europene incluse în studiu, 13 erau exportatori neți de energie electrică în 2024 și 21 erau importatori neți, conform Eurostat. Cipru a fost singura țară care nu a înregistrat importuri.
Media pentru statele membre ale UE a fost de -0,5 %, ceea ce indică faptul că, în medie, acestea exportă mai mult decât importă. Lider în ceea ce privește exporturile care depășesc importurile a fost Suedia, cu -27%, urmată de Franța, cu -22%. Slovenia, Norvegia, Slovacia, Slovacia, Republica Cehă și Austria au, de asemenea, un sold pozitiv solid. România, cu +6,5%, se numără printre țările cu un ușor excedent al importurilor față de exporturi. Ucraina nu a fost inclusă în studiu.
Publicația notează că indicatorii pot varia de la an la an. Mai ales în țările cu o pondere ridicată a energiei regenerabile. De exemplu, Grecia a fost un importator net de 10% în 2023 și a devenit un exportator net în 2024 cu un total de -0,6%. În mod similar, importurile nete ale Croației au crescut brusc de la 10 % la 26 % în aceeași perioadă.
La rândul său, John Springford, cercetător la Centrul pentru Reforme Europene (CER), consideră că țările care depind de gaz pentru a stabili prețul electricității vor importa mai mult din acesta.
„Țările în care gazul este cel mai adesea producătorul marginal vor deveni importuri nete mai mari. Pe măsură ce prețul gazului este mai ridicat și consumul de gaz este mai mare, aceste țări vor constata că trebuie să importe mai mult gaz de la centralele electrice străine mai ieftine”, a declarat el.
La rândul său, Rina Bole Zeller, șefa programului de politică energetică a UE din cadrul Agora Energiewende, a remarcat că Germania a fost un exportator net de energie electrică timp de două decenii înainte de a deveni un importator net de energie electrică în 2023. Această situație a continuat în 2024.
Printre motivele acestei schimbări se numără „prețurile mai ridicate ale carbonului care au făcut cărbunele german mai puțin competitiv pe piața europeană” și „dezafectarea a trei reactoare nucleare”, a explicat Zeller.
