Radu Miruta
Lansarea bursei este planificată pentru vara anului 2026. Noua bursă va fi organizată sub forma unei societăți pe acțiuni cu parteneri români. Capitalul social inițial al bursei va fi de 3 milioane de euro, investit în două tranșe egale, cu participarea Guvernului Republicii Moldova, Bursei de Valori București și a instituțiilor financiare și companiilor – MAIB, Donaris Vienna Insurance Group, OTP Bank, Moldindconbank, MK Kapital, Moldcell, care au semnat un acord de parteneriat. Urmează activitățile organizatorice pentru crearea joint-venture-ului, stabilirea cotelor de participare, în care partea română investește cu infrastructura și tehnologiile sale.
Inițiativa de a atrage un jucător alternativ a căpătat o tentă politică în urmă cu câțiva ani, trecând de la un subiect pur sectorial la problema capacității statului de a avea o piață de capital ca atare. Negocierile cu partea română și modalitățile de cooperare au durat mai mulți ani. Deși ideea de a face lucrurile pe cont propriu, de a lua deciziile corecte, se aude și astăzi. Documentul programatic adoptat pentru dezvoltarea pieței de capital a fost ridicat la nivel de stat, devenind o altă provocare în disputa ideologică dintre susținătorii și adversarii scenariului autentic al dezvoltării economice viitoare.
Președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Dumitru Budianschi, a subliniat că „noua bursă va servi drept poartă de acces pentru integrarea în piețele regionale și internaționale”. Și a amintit despre Strategia națională de dezvoltare a pieței de capital pentru perioada 2025-2030, care detaliază modalitățile de „remodelare” a pieței, a participanților săi și a arhitecturii financiare a economiei în ansamblu.
În calitate de autor al documentului, șeful CNPF nu are îndoieli cu privire la succes, realizând că trebuie făcute multe „teme” pentru a realiza acest lucru. De asemenea, trebuie utilizate oportunitățile și tehnologiile avansate. Partea română va oferi sprijin, dar mingea este de partea jucătorilor locali. Oficialii de la București implicați în afacere, precum și șeful Bursei de Valori București, vorbesc în acest spirit.
Radu Miruță, ministrul român al economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului: „Lansarea Bursei de la Chișinău înseamnă încredere, transparență și un pas concret spre integrarea economică a Republicii Moldova în UE. Suntem bucuroși să fim parteneri și să punem la dispoziție 30 de ani de experiență românească pe piața de capital pentru a face acest parcurs ireversibil. Noua bursă va oferi acces la o gamă largă de instrumente financiare: acțiuni, obligațiuni, titluri de stat și corporative și va utiliza tehnologie de ultimă oră, inclusiv platforma Arena Trading.”
Dorința autorităților moldovenești de a „zgudui” piața de capital este de înțeles. Potrivit Trading Economics, în primul trimestru al anului 2025 Moldova s-a confruntat cu un deficit record al contului curent și al contului financiar, care a totalizat 888,33 milioane de dolari. Această cifră reflectă ieșirea de capital din țară în această perioadă. Deficitul este semnificativ pentru economie și poate indica fuga de capital sau intrări insuficiente de capital în țară, în ciuda asistenței externe.
Panaceul ar fi putut fi tranzacționarea entuziastă pe piața valorilor mobiliare. Dar nu este nici acolo – piața secundară de capital în prima jumătate a anului 2025 înregistrează o scădere cu 22,43% a volumului tranzacțiilor, conform NCFM, cu un volum total de 812,38 milioane LE. Sectorul OTC a fost prioritizat, reprezentând 76,3% din volumul total și 95,1% din numărul total de tranzacții pe piața secundară.
Deși volumul pieței reglementate depășește platforma MTF, volumul tranzacțiilor pe piața reglementată a scăzut cu 22%, în timp ce volumul tranzacțiilor pe platforma MTF a crescut de 22 de ori (8,19 milioane lei vs. 0,37 milioane lei). În același timp, cota de 73% a Bursei a provenit din tranzacțiile înregistrate cu acțiunile Moldasig S.A. în valoare de peste 137 milioane lei.
Evaluarea din punct de vedere al cererii predominante pe piața reglementată arată că sectorul bancar continuă să fie cel mai atractiv și reprezentativ din punct de vedere al lichidității pe piață. Astfel, primul loc în clasamentul celor mai lichide companii ale căror acțiuni au fost tranzacționate pe piața reglementată, ca volum de tranzacționare, este ocupat de maib (18 tranzacții în valoare de peste 39 milioane lei). Aceasta este urmată de FinComBank (14 tranzacții în valoare de 4 milioane de lei) și Victoriabank (22 tranzacții în valoare de 2 milioane de lei).
„Piața de capital din Moldova are un potențial de creștere, dar țara nu are nevoie de două burse”, a declarat Andrian Iastremski, președintele Bursei de Valori a Moldovei. Potrivit lui, decizia privind soarta ulterioară a bursei va trebui să fie luată de acționarii companiei, ai cărei fondatori la mijlocul anilor ’90 au fost 34 de participanți la piața valorilor mobiliare: „Nu exclud că pentru un timp vom lucra în paralel. Totul depinde de emitenți și alți actori de pe piață, de rentabilitatea Bursei de Valori a Moldovei în concurență cu un alt operator”.
Dacă se consideră că odată cu sosirea unui nou operator soarta vechiului operator al pieței de capital este predeterminată, joint-venture-ul care urmează să fie creat nu va „sta pe picioare” prea curând. Este nevoie de brokeri instruiți, cu tehnologii moderne, care să știe cum să atragă jucători locali și străini, spune Vladimir Rusnak, vicepreședintele CNPF.
„Acum a fost dat un impuls bun pentru dezvoltarea pieței de capital. Dar în continuare totul va depinde de noi. Noul operator oferă instrumente și experiență, pe care va trebui să le folosim”, spune Vladimir Rusnak. – Pentru a deveni profitabilă, noua bursă va avea nevoie de cel puțin 3-5 ani. Iar accesul la platformele europene va depinde de atractivitatea valorilor mobiliare moldovenești, care poate fi asigurată doar prin proiecte investiționale eficiente, volume de investiții de capital și securitatea activității investiționale”.
Negocierile privind formatul Bursei de Valori București au loc încă din 2022. Controlul asupra Depozitarului Unic, asupra căruia a insistat partea română, a rămas mult timp un punct controversat. În special, s-a pus problema conectării CSD-ului din Republica Moldova la infrastructura românească. Autoritățile au convenit, de asemenea, asupra posibilității de listare dublă a companiilor moldovenești la bursele din Moldova și din străinătate, asupra mecanismelor de tranzacționare a acțiunilor și a altor instrumente financiare.
Nu se știe încă cum s-a încheiat „târguiala”, dar partea moldovenească a convenit asupra cotei sale de participare la noua Bursă de la Chișinău.
În 2024, Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat o creștere semnificativă a volumelor tranzacționate, ajungând la 3,5 miliarde de lei, în timp ce numărul ordinelor de subscriere a depășit un maxim istoric de 44.169. Bursa a înregistrat peste 5.000 de ordine de cumpărare plasate de investitori și a plasat 5.726 de ordine în valoare totală de 537 milioane de lei la o dobândă anuală de 7,95%.
