Directorul API: „Rețelele sociale nu sunt mass-media”
EUR/MDL - 20.14 0.1416
USD/MDL - 17.27 0.4279
VMS_91 - 3.03%
VMS_364 - 9.54%
BONDS_2Y - 7.40%
GOLD - 4,653.82 0.64%
EURUSD - 1.17 0%
BRENT - 83.76 1.92%
SP500 - 766.08 0.02%
SILVER - 68.81 0.97%
GAS - 2.89 8.25%

Directorul API: „Rețelele sociale nu sunt mijloace de informare în masă”

Utilizatorii ar trebui să verifice sursa și contextul informațiilor înainte de a le considera de încredere sau de a le distribui, mai ales dacă publicația are ca scop provocarea unei reacții emoționale puternice. Acest lucru a fost afirmat de Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), în cadrul dezbaterilor organizate de agenția IPN.
Arina Codreanu Timp de citire: 2 minute
Dimensiunea textului
Link copiat
Petru Macovei

Petru Macovei

Potrivit lui Macovei, unul dintre principalele criterii ale unui mass-media de încredere este respectarea standardelor profesionale și etice ale jurnalismului. În același timp, simpla prezență a unei publicații pe internet nu garantează, în sine, veridicitatea informației.

„Rețelele sociale nu sunt mass-media, deoarece nu se ghidează după Codul deontologic. Sunt de încredere doar acele mass-media care au semnat și respectă normele de etică profesională. Dacă ne interesează un anumit subiect, trebuie să îl verificăm folosind surse de încredere”, a explicat directorul API.

El a îndemnat cititorii să acorde atenție nu doar conținutului materialului, ci și celui care l-a publicat concret. Dacă site-ul are surse anonime sau opace – nu există date despre redacție, autori și modalități de contact –, atunci nu se poate avea încredere în astfel de informații.

Astfel de resurse apar deosebit de frecvent în timpul campaniilor electorale și devin canale de difuzare a mesajelor neverificate. În același timp, responsabilitatea pentru răspândirea dezinformării nu revine doar autorilor unor astfel de publicații. Utilizatorul care redistribuie mesajul fără a-l verifica contribuie, de asemenea, la răspândirea acestuia.

„Trebuie să verificăm sursa înainte de a distribui informația și să analizăm contextul în care ni se prezintă”, a spus Macovei.

Un alt semnal de alarmă este titlul conceput pentru a provoca o reacție emoțională puternică. O formulare șocantă sau care inspiră teamă poate fi nu doar o modalitate de a atrage atenția, ci și un instrument de influențare a deciziilor cititorului. „Dacă titlul încearcă să ne emoționeze sau să ne șocheze, este posibil ca acesta să fi fost scris în mod intenționat pentru a ne influența decizia”, a remarcat el.


Abonați-vă la actualizările noastre


РекламаРеклама
Pe aceeași temă*
Mai mult de la autor*

Întotdeauna apreciem feedback-ul dumneavoastră!

Ultimele știri
Popular acum*
De citit neapărat*