
În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, volumul exporturilor a scăzut cu 16%, iar valoarea acestora — într-un ritm mai lent, cu 5%. În același timp, anumite categorii de produse și piețe externe înregistrează o creștere semnificativă.
Datele au fost prezentate în cadrul celei de-a 11-a Conferințe Naționale privind viticultura și vinificația, organizată de Oficiul Național pentru Viticultură și Vinificație în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Cifrele publicate arată că, în perioada ianuarie-iulie 2026, exportul de vin a totalizat 61,5 milioane de litri, iar valoarea acestuia a scăzut la 116,2 milioane de dolari.
Principala categorie de export rămân vinurile liniștite, a căror valoare se ridică la 69,5 milioane de dolari, iar volumul la 47,8 milioane de litri. Deși exporturile au scăzut, prețul mediu al vinului îmbuteliat a crescut cu 8%, iar al celui vândut la vrac – cu 11%. În cazul vinurilor spumante, prețul mediu pe sticlă a crescut, de asemenea, cu 11%.
Cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată în segmentul vinurilor fortificate – cu 60% în valoare, până la 7,1 milioane de dolari, și în categoria „Divin” și coniac – cu 22%, până la 34,7 milioane de dolari. În segmentul produselor îmbuteliate, exportul de „Divin” și coniac a crescut cu 85% în valoare.
În primele șapte luni ale anului, producția vitivinicolă moldovenească a fost exportată în 65 de țări prin intermediul a 114 exportatori activi, produsele îmbuteliate reprezentând 59% din valoarea totală a exporturilor. Europa rămâne piața principală, cu o cotă de 61%, în timp ce în Africa s-a înregistrat o creștere de 61%.
România rămâne principala destinație a exporturilor de produse îmbuteliate, cu un volum de 20 milioane de dolari, urmată de Ucraina și Nigeria. Printre piețele cu cea mai mare creștere se numără Ghana (+83%), Nigeria (+71%), Ucraina (+55%), Belarus (+31%) și Țările de Jos (+19%).
A fost un an dificil
Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național pentru Viticultură și Vinificație, a explicat: „Anul viticol a fost plin de provocări: temperaturile ridicate și seceta hidrologică – cea mai severă din ultimele trei decenii – au exercitat presiune asupra sectorului și necesită soluții rapide. În același timp, trebuie să privim dincolo de următoarea recoltă și să discutăm despre necesitatea unor noi investiții, tehnologii și oportunități de finanțare, crearea de noi parteneriate și modul în care putem construi un sector vitivinicol mai competitiv și mai rezistent la schimbări. Sectorul vitivinicol și-a demonstrat în repetate rânduri capacitatea de adaptare. În contextul actual al schimbărilor climatice, dinamica piețelor externe, costurile de producție, nevoia de tehnologii și cerințele tot mai mari ale consumatorilor ne obligă să anticipăm mai mult și să planificăm pe termen lung.”
























