Claudiu Năsui
Năsui pledează pentru liberalizarea economiei, reducerea intervenției statului și debirocratizare. În același timp, candidatura sa ridică întrebarea de ce, pentru realizarea acestui curs, Guvernul a ales un politician din România și nu un specialist din Moldova
sau din diaspora moldovenească.
Miză pe piața liberă
Claudiu Năsui își leagă numirea de o filozofie economică liberală clară. Printre prioritățile sale se numără debirocratizarea, reformarea întreprinderilor de stat, reducerea cheltuielilor bugetare și eliminarea obstacolelor pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Explicând decizia de a prelua conducerea la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova, el a declarat că împărtășește viziunea lui Vasile Tofan privind viitorul Moldovei:
„Republica Moldova să devină cea mai primitoare țară pentru antreprenori. El înțelege că statul nu rezolvă problemele economice, în cel mai bun caz, doar le administrează, iar de cele mai multe ori, le agravează atunci când intervine în economie. Bogăția și prosperitatea, înainte de a putea fi redistribuite de stat, trebuie mai întâi produse, iar premisele necesare pentru aceasta sunt tocmai valorile pieței libere, care au funcționat oriunde au fost aplicate”.
Astfel, Năsui promovează un model în care statul trebuie, în primul rând, să reducă povara
administrativă asupra mediului de afaceri, să limiteze intervenția excesivă în economie și să creeze condiții pentru dezvoltarea sectorului privat. Această abordare a fost confirmată, de facto, și de premierul Vasile Tofan, care a indicat printre principalele sarcini ale lui Năsui debirocratizarea, reducerea cheltuielilor publice și eliminarea obstacolelor pentru mediul de afaceri:
„Avem nevoie de acest tip de energie la Ministerul Economiei. Prioritățile lui vor fi debirocratizarea aparatului de stat, rezolvarea problemelor companiilor de stat, reducerea cheltuielilor bugetare și eliminarea obstacolelor care stau în calea întreprinderilor mici și mijlocii. Vrem ca Ministerul Economiei să devină unul dintre principalele motoare ale reformei statului și ale creșterii economice.”.
Năsui avertizează, de asemenea, că reformele economice nu vor fi întotdeauna populare. Potrivit lui, sistemul politic împinge adesea guvernele spre soluții pe termen scurt, care le
permit să-și păstreze popularitatea, chiar dacă, pe termen lung, acestea creează probleme pentru buget și economie.
Mai multă încredere în vecini?
Decizia de numire a provocat critici din partea opoziției. Principala întrebare nu ține atât de calitățile profesionale ale lui Năsui, cât de modul în care este formată echipa guvernamentală: de ce pentru una dintre funcțiile-cheie din domeniul economic a fost ales un politician dintr-o țară vecină, în condițiile în care în Moldova și în diaspora moldovenească există specialiști cu experiență în economie și în structuri internaționale.
Primarul capitalei, Ion Ceban, a formulat criticile în termeni tranșanți: „Am înțeles. În țară, specialiști nu sunt, după părerea PAS. Sau, dacă sunt, atunci numai aceia care au carnet galben, gen verișoare etc.
O întrebare similară a fost formulată de deputatul partidului „Democrația Acasă”, Ion Chițan. El a subliniat că nu pune la îndoială calitățile profesionale ale lui Năsui, ci vorbește despre principiul formării echipei guvernamentale:
„Dintre sutele de mii de moldoveni plecați peste hotare, chiar nu s-a găsit un economist capabil să conducă Ministerul Economiei? Dintre moldovenii care au absolvit universități prestigioase, care lucrează în bănci, companii internaționale și instituții europene, chiar nu s-a găsit niciunul? Dintre profesioniștii care au rămas acasă, chiar nimeni nu a meritat această încredere? Atunci pentru cine au fost toate aceste declarații despre «revenirea diasporei acasă»?”.
Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, recunoaște inteligența lui Claudiu Năsui, pregătirea sa economică și consecvența în propriile convingeri. Totuși, acesta consideră că Năsui este mai bun la identificarea problemelor și criticarea sistemului existent decât la implementarea, în practică, a unor reforme de amploare.
În același timp, Sturza ridică și problema încrederii autorităților în specialiștii moldoveni. În opinia sa, invitarea unui politician român poate indica o încredere insuficientă în specialiștii din Moldova și din diasporă.
Aici apare principala întrebare politică generată de decizia Guvernului: numirea lui Năsui reprezintă, în primul rând, alegerea unei anumite viziuni economice sau indică faptul că puterea nu a identificat un candidat potrivit în rândul specialiștilor moldoveni?
O atenție suplimentară din partea opoziției a atras și faptul că Năsui a obținut cetățenia Republicii Moldova nemijlocit înainte de propunerea candidaturii sale pentru funcția de ministru. Criticii pun în legătură cele două evenimente din punct de vedere cronologic și pun la îndoială succesiunea în care a fost luată decizia privind numirea.
Năsui — politician român în funcție
Înaintea lui Năsui, în funcții importante din Moldova au ajuns deja reprezentanți ai spațiului politic și administrativ românesc.
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor din România, conduce Banca Națională a Moldovei. Ramona Victoria Strugariu, fost deputat în Parlamentul European din partea României, conduce Institutul Național al Justiției.
Acum, în echipa economică a Guvernului este propus deputatul în funcție din România din partea USR (Uniunea Salvați România), Claudiu Năsui, care anterior a ocupat funcția de ministru al Economiei în țara vecină.
Particularitatea situației actuale constă în faptul că Năsui vine în Guvernul de la Chișinău nu
în calitate de economist independent, ci ca politician român aflat în funcție. Prin urmare, eventuala sa numire poate fi privită din mai multe perspective: ca o încercare de a atrage în Guvern o persoană cu experiență în promovarea reformelor economice, ca o continuare a practicii de atragere a specialiștilor și politicienilor din România în funcții de conducere în Moldova și ca un semnal politic privind apropierea în continuare a celor două țări.
Astfel, decizia de numire depășește cadrul unei simple remanieri guvernamentale: aceasta vizează simultan modelul economic, politica de cadre și natura aprofundării relațiilor dintre Moldova și România.
Optimism prudent, dar fără așteptări de „minuni”
„E un profil potrivit?” — se întreabă fostul consilier al premierului și antreprenorul moldovean din România Tudor Darie. Iar răspunsul său este: „În contextul de azi, cred că da.”.
„Din ce îl cunosc de aici, din România, mă aștept să împingă dereglementarea – reguli minime pentru firmele mici, fără tratament preferențial pentru corporații (un semn foarte bun) și să pună accent pe IMM-uri ca sursă de creștere economică. Probabil și presiune pe companiile de stat care pierd bani, poate chiar privatizări. Nefiind din R. Moldova, nu are „cumetri”. Zic că bifează și aici”, consideră Darie.
În același timp, în opinia sa, de la noul ministru nu trebuie așteptate minuni rapide. Un singur minister nu poate schimba economia de unul singur, iar între intenția de a „realiza dereglementarea”, adoptarea legilor în Parlament și implementarea lor efectivă există un drum lung.
„Curajul se lovește de inerția sistemului. Va conta enorm ce echipă își face. Rămân optimist prudent. Direcția e sănătoasă. Dar judecăm după rezultate.” subliniază Darie.
„Unicul plus”
Potrivit liderului „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, singurul avantaj al noului ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării este faptul că nu va avea nevoie de translator — spre deosebire de Stéphane Bridé – francezul, care, în calitate de ministru, a condus acest minister până în ianuarie 2016.
Renato Usatîi și-a exprimat scepticismul cu privire la viitorul actualului Guvern și a prognozat alegeri parlamentare anticipate.
„Eu cred că domnul Tofan, până la urmă, va întreprinde ceva, iar până la Anul Nou acest Guvern va deveni ultimul, iar anul viitor vom avea alegeri anticipate. Nu cred că această echipă și aceste numiri vor avea succes”, a conchis Renato Usatîi.
Abonați-vă la actualizările noastre
