
Foto Reuters
Cel mai costisitor s-a dovedit a fi cazul Curții Regale din Londra, scrie BBC. Pe 8 septembrie 2025, pe peretele clădirii istorice a apărut o frescă realizată de Banksy: un judecător cu perucă lovește cu ciocanul un protestatar întins la pământ. Artistul și-a confirmat autoritatea, publicând imaginea pe site-ul său și pe Instagram.
Deoarece clădirea are statutul de monument arhitectural de categoria a II-a, autoritățile au decis să-i redea aspectul inițial. Ministerul Justiției din Marea Britanie a cheltuit 50 000 de lire sterline pentru îndepărtarea frescei de pe perete. Alte 35 300 de lire sterline au fost cheltuite pentru ore suplimentare și asigurarea securității clădirii. Astfel, cheltuielile pentru un singur incident au depășit 85 000 de lire sterline.
După descoperirea desenului, zona din jurul tribunalului a fost izolată, iar poliția a demarat o anchetă privind distrugerea bunurilor. Până în prezent nu s-au efectuat arestări. Primele încercări de a îndepărta complet imaginea s-au dovedit a fi fără succes. În cele din urmă, contractanții au continuat curățarea folosind tehnologia laser.
Datele dezvăluite privind cheltuielile au reaprins dezbaterea cu privire la cine ar trebui să suporte costurile generate de apariția operelor lui Banksy pe clădiri publice și istorice.
Nick Timothy, purtătorul de cuvânt al Partidului Conservator pe probleme de justiție din opoziție, a declarat că Banksy trebuie să compenseze cheltuielile contribuabililor. Potrivit acestuia, banii publici nu ar trebui cheltuiți pentru a remedia consecințele acțiunilor unei persoane care realizează desene pe clădiri publice fără autorizație.
Banksy are însă și susținători. Istoricul de artă Estelle Lovatt consideră că operele sale pot aduce beneficii economice orașelor, deoarece atrag turiști și le permit oamenilor să admire gratuit operele unui artist renumit.
Pentru autoritățile britanice, însă, problema depășește cadrul unei simple dispute artistice. Atunci când lucrările lui Banksy apar fără autorizație pe clădiri istorice, instituțiile publice sunt nevoite să aleagă între conservarea acestora și refacerea aspectului inițial al clădirilor.
























