O analiză realizată de organizația românească Re:Rise în colaborare cu The Guardian a arătat că, la sfârșitul lunii mai, în capitala României, cel puțin 207 de unități de cazare se aflau în clădiri din categoria RS1. Acesta este cel mai ridicat nivel de risc seismic.
Aceste unități de cazare sunt concepute pentru a găzdui peste 1.000 de oaspeți pe zi. Dintre acestea, 116 anunțuri erau publicate pe Booking.com, 47 pe Airbnb, iar alte 44 de unități erau prezente simultan pe ambele platforme.
Problema este deosebit de gravă pentru București, care este considerată cea mai vulnerabilă capitală a Uniunii Europene la cutremure. În 1977, un cutremur puternic cu magnitudinea de 7,2 a distrus o parte a orașului: peste 1.500 de persoane și-au pierdut viața, peste 10.000 au fost rănite, iar zeci de clădiri au fost distruse.
Experții avertizează că un nou cutremur puternic în regiune este inevitabil. În același timp, consecințele ar putea fi mai grave decât în trecut, deoarece o parte semnificativă a clădirilor din oraș rămâne neconsolidată.
În 2024, România a interzis închirierea apartamentelor și a spațiilor din clădirile din clasa RS1. În București, există oficial cel puțin 404 de astfel de clădiri. Cei care încalcă această interdicție riscă amenzi cuprinse între 1.000 și 2.000 de euro.
Cu toate acestea, această interdicție nu a împiedicat apariția unor astfel de proprietăți pe platformele turistice. Nici Airbnb, nici Booking.com nu solicită proprietarilor să precizeze dacă clădirea se încadrează în categoria de risc seismic ridicat.
„Am făcut tot ce ne-a stat în putință pentru a avertiza platformele cu privire la această problemă, dar ni s-a răspuns că responsabilitatea le revine proprietarilor, nu lor”, a declarat Matei Sumbasacu, inginer constructor și fondator al Re:Rise.
Proprietarii ascund riscul seismic
Conform datelor organizației, majoritatea proprietarilor nu au informat turiștii cu privire la starea reală a clădirilor. Doar două dintre anunțurile verificate conțineau informații despre riscul seismic ridicat, însă chiar și în aceste cazuri pericolul era descris ca o particularitate a patrimoniului istoric vechi.
Unul dintre anunțuri oferea turiștilor un apartament cu două camere în zona Pieței Universității, din centrul Bucureștiului, la un preț de aproximativ 100 de euro pe noapte. Locuința era descrisă ca un apartament de design pentru șase persoane. Totuși, unul dintre comentariile oaspeților menționa că clădirea părea „veche și suspectă din exterior”.
De asemenea, turiștilor străini le este dificil să evalueze singuri gradul de pericol al unei clădiri. Conform normelor românești, clădirile din clasa RS1 trebuie să aibă un semn roșu la intrare, cu un avertisment privind riscul seismic. Totuși, inscripția este redactată în limba română și rămâne adesea neînțeleasă de către turiști.
După ce au contactat Airbnb și Booking.com, activiștii de la Re:Rise au început să îi avertizeze ei înșiși pe oaspeți. Voluntarii au amplasat lângă unele clădiri autocolante cu coduri QR care redirecționează către informații despre starea seismică a clădirii.
Primăria efectuează verificări
Primăria Bucureștiului a declarat că efectuează verificări în urma plângerilor, iar proprietarii clădirilor periculoase au fost anunțați anterior cu privire la interdicția de închiriere. Conform datelor administrației municipale, aproximativ 3.000 de notificări au fost trimise proprietarilor de imobile.
Airbnb a anunțat că analizează informațiile privind clădirile potențial periculoase și că poate elimina anunțurile dacă proprietarii nu confirmă siguranța locuințelor. Booking.com a declarat că partenerii platformei sunt obligați să respecte legislația locală.
De remarcat că Bucureștiul rămâne principalul centru turistic al României. Conform datelor Institutului Național de Statistică al țării, în 2025 capitala a fost vizitată de peste 2 milioane de turiști.
În același timp, problema fondului imobiliar vechi rămâne una dintre principalele amenințări pentru oraș. Conform evaluării Comitetului pentru Situații de Urgență din București pentru anul 2022, un cutremur puternic ar putea avaria grav aproximativ 23.000 de clădiri, ar putea provoca moartea a circa 6.500 de persoane și ar putea lăsa în urmă aproximativ 16.000 de răniți.
