Cât costă programul PSPA ?
Bugetul total al programului pentru întreaga perioadă este de 21,5 miliarde de lei. Se preconizează că alocările anuale pentru PSPA vor crește – de la 3,25 miliarde de lei în 2027 la 6,41 miliarde de lei în 2030.
Anul curent, cel puțin – pornind de la „perspectiva actuală” – este partea cea mai puțin previzibilă a programului.
Nominal, finanțarea PSPA pentru anul 2026 este stabilită la 2,3 miliarde de lei. Fondurile destinate subvențiilor agricole au fost, până acum, rezervate în mod tradițional în fiecare an în cadrul Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, în conformitate cu Legea bugetului de stat.
În acest sens, odată cu adoptarea PSPA, nu se schimbă nimic în mod deosebit. Merită precizat doar că, din bugetul menționat al fondului pentru anul curent, 628,8 milioane de lei sunt alocați Planului de creștere economică al Republicii Moldova, scrie Agroexpert.
Așa cum au subliniat în repetate rânduri experții din mediul corporativ – asociații de profil și funcționari ai instituțiilor de stat –, aspectul cheie în finanțarea PSPA constă în faptul că autoritățile țării intenționează să o realizeze pe seama „fondurilor pentru candidați” europene.
Problema este că, în prezent, politica financiară a Uniunii Europene și politica agricolă comună asociată acesteia se află în stadiul de proiect și, probabil, în decursul unui an (până la momentul adoptării) vor suferi modificări. Care anume – este dificil de apreciat în acest moment.
De exemplu, unele mass-media de specialitate din România vecină se plâng de faptul că, potrivit proiectului viitoarei politici agricole comune a UE, pe de o parte, subvențiile acordate fermierilor români vor crește. Pe de altă parte, însă, subvențiile destinate dezvoltării regiunilor rurale ale țării vor fi reduse (în sensul că vor reveni în sarcina guvernelor naționale ale țărilor membre ale blocului). În consecință, România riscă să piardă alocări europene în valoare de miliarde de euro.
Cum va fi repartizat bugetul programului?
În conformitate cu decizia guvernului (nr. 260/2025), fondurile alocate pentru PSPA, legate de planul de creștere al țării pentru perioada 2026–2027, vor fi direcționate în primul rând către sprijinirea tinerilor fermieri (până la 40 de ani), producătorilor agricoli mici (din punct de vedere al amplorii activității și al suprafeței de teren exploatate – până la 10 ha), start-up-urilor agricole și programului de inițiative rurale „LIDER”.
Din punctul de vedere al structurii de distribuire a fondurilor, programul PSPA se axează pe trei tipuri de subvenționare: subvenții directe – de tipul sistemului de plăți țintite, în vigoare deja de câțiva ani, pe „kilogram de lapte” și „cap de animal”, subvenții sectoriale și subvenții pentru dezvoltarea regiunilor rurale.
Este caracteristic și revelator (în lumina celor menționate mai sus) faptul că accentul în alocarea fondurilor PSPA este pus pe dezvoltarea rurală – peste 70% din bugetul total al programului. Prin dezvoltare rurală se înțelege, se pare, printre altele, și sprijinirea (pe bază de concurs) a proiectelor de investiții în domeniul modernizării economiei rurale (în special a agrobusinessului).
Modernizarea agrobusinessului, conform viziunii PSPA, înseamnă, în primul rând, creșterea competitivității, îmbunătățirea managementului calității și respectarea standardelor de mediu ale Uniunii Europene.
Adică, aceasta este cea mai amplă, complexă și costisitoare parte a procesului de integrare europeană. Cel puțin, în acest moment, se creează senzația neplăcută că această parte a eforturilor de integrare europeană va trebui să fie realizată de Moldova în principal din fonduri proprii.
