Peter Magyar
Potrivit agenției Reuters, guvernul condus de prim-ministrul Péter Mádiar a propus modificări de amploare ale Constituției Ungariei, printre care încetarea anticipată a mandatului președintelui Tamás Szujok, limitarea duratei mandatelor deputaților din parlament și o serie de alte reforme instituționale.
După cum subliniază agenția, autoritățile justifică această inițiativă prin necesitatea restabilirii instituțiilor democratice după mulți ani de guvernare a lui Viktor Orbán.
Apărătorii drepturilor omului vorbesc despre riscurile pentru democrație
Cu toate acestea, însăși modalitatea de introducere a modificărilor a stârnit reacții contradictorii. Mai multe organizații maghiare și internaționale de renume au declarat că chiar și reformele prezentate ca fiind democratice trebuie să se desfășoare cu respectarea principiilor statului de drept.
În special, Amnesty International Ungaria a subliniat că problema destituirii președintelui poate avea temei, însă astfel de decizii trebuie luate prin procedura de destituire prevăzută de Constituție, și nu prin modificarea Legii Fundamentale.
O îngrijorare similară a fost exprimată de Uniunea Maghiară pentru Libertățile Civile (Hungarian Civil Liberties Union, TASZ). Organizația consideră că modificările constituționale de o asemenea amploare nu ar trebui adoptate în regim de urgență, fără o dezbatere publică amplă și fără a se acorda suficient timp pentru evaluarea de către experți. Aceste poziții sunt prezentate de Reuters.
Comisia de la Veneția se alătură dezbaterii
În urma criticilor venite din partea juriștilor și a organizațiilor societății civile, guvernul Ungariei a invitat experți ai Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei pentru a evalua modificările propuse.
Comisia de la Veneția este considerată, în mod tradițional, unul dintre principalele organe consultative ale Europei în materie de drept constituțional. Concluziile sale nu sunt obligatorii, însă sunt adesea utilizate de instituțiile UE și ale Consiliului Europei pentru a evalua conformitatea legislației naționale cu standardele democratice.
Faptul însuși al apelului la comisie demonstrează că problema a căpătat o importanță paneuropeană. Cu toate acestea, concluziile Comisiei nu au fost încă făcute publice.
Parlamentul European, în impas
Au stârnit o dezbatere politică suplimentară informațiile conform cărora Conferința președinților Parlamentului European ar fi refuzat să includă pe ordinea de zi a sesiunii plenare dezbaterile privind reforma constituțională din Ungaria.
Acest lucru a fost relatat de publicația European Conservative, citând o declarație a vicepreședintei grupului parlamentar Patriots for Europe, Kingi Gal. Potrivit publicației, reprezentanții celor mai mari grupuri politice din Parlamentul European au respins propunerea respectivă, ceea ce i-a dat autorului articolului ocazia să vorbească despre „standarde duble” în cadrul organului legislativ al Europei.
Situația din Ungaria arată că dezbaterea privind statul de drept în Uniunea Europeană nu s-a încheiat odată cu plecarea guvernului lui Victor Orban.
Astăzi, subiectul discuțiilor nu mai vizează doar conținutul reformelor, ci și procedurile de adoptare a acestora. Organizațiile de apărare a drepturilor omului fac apel la respectarea acelorași standarde democratice, indiferent de orientarea politică a autorităților aflate la putere, iar implicarea Comisiei de la Veneția demonstrează că disputa depășește cadrul politicii interne a Ungariei.
Această situație demonstrează, de asemenea, cât de delicate rămân relațiile dintre suveranitatea națională a statelor membre și mecanismele de control paneuropean privind respectarea principiilor statului de drept.
Abonați-vă la actualizările noastre
