„Conținutul mass-media din Moldova este polarizat între taberele pro-ruse și pro-occidentale, dar controlul oligarhilor și al liderilor politici asupra pozițiilor editoriale a slăbit în ultimii ani”, își explică poziția autorii ratingului.
Organizația utilizează cinci indicatori pentru a evalua libertatea mass-media: economie, drept, securitate, politică, cultură și societate.
Conform indicatorului politic, mass-media din Republica Moldova s-a clasat pe locul 35, pe locul 33 la indicatorul economic, pe locul 33 la indicatorul juridic, pe locul 18 la indicatorul social și pe locul 50 la indicatorul de securitate.
Acest lucru se întâmplă în contextul unei deteriorări grave a libertății presei la nivel mondial.
„Pentru prima dată în istoria clasamentului mondial al libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere (RSF), situația din mai mult de jumătate din țările lumii apare în categoriile „dificilă” sau „foarte dificilă”.” În 25 de ani de observație, ratingul mediu al țărilor nu a fost niciodată atât de scăzut. Introducerea de legi care restricționează libertatea presei, inclusiv ca parte a politicilor de securitate națională, a dus la o deteriorare treptată a situației libertății de informare începând cu 2001, inclusiv în țările democratice. Indicatorul „drept” a scăzut cel mai mult în acest an, reflectând creșterea numărului de urmăriri penale împotriva jurnaliștilor și a instituțiilor media. În America, anul a cunoscut schimbări semnificative, SUA coborând șapte locuri, în timp ce America Latină a cunoscut o spirală a violenței și represiunii”, au scris autorii clasamentului.
În 2002, doar 13,7 % dintre țări și teritorii au fost clasificate drept „complexe” sau „foarte grave”. Până în 2026, această cifră aproape s-a cvadruplat, ajungând la 52,2 %, ceea ce înseamnă că majoritatea țărilor se confruntă în prezent cu obstacole semnificative în calea jurnalismului independent.
Norvegia ocupă primul loc în Indexul 2026, urmată de Țările de Jos pe locul al doilea și de Estonia pe locul al treilea.
În afară de acestea, mass-media din alte patru țări – Danemarca, Suedia, Finlanda și Irlanda – se încadrează în categoria „bun”.
Urmează o serie de țări, printre care și Moldova, cu un rating Satisfăcător. Germania, Marea Britanie, Franța, Spania și Lituania se află în acest grup,
Începând cu poziția 44, ratingul se schimbă în „Problematic”. Mass-media românească (poziția 49) și ucraineană (poziția 54) fac parte din această categorie. La fel ca și media americane, bulgare și maghiare.
După locul 86, ratingul se schimbă în „Dificil”. Israelul se află în această grupă (locul 115).
După nota 138, situația devine „Foarte gravă”. Kârgâzstan, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Azerbaidjan (din țările post-sovietice), Turcia, Emiratele Arabe Unite și Rusia sunt pe listă pe locul 171. Eritreea încheie lista.
