Raportul analizează punctele forte și punctele slabe, oportunitățile și amenințările cu care se confruntă Republica Moldova, cu scopul de a ajuta politicienii și analiștii să evalueze perspectivele geopolitice și economice ale țării în domeniul securității.
Acesta identifică principalii factori interni care influențează sustenabilitatea, guvernanța și dezvoltarea instituțională a Moldovei, precum și evaluează factorii externi care vor determina probabil stabilitatea acesteia, situația în domeniul securității și indicatorii economici pe termen lung.
Contextul geopolitic
Moldova este o țară fără ieșire la mare, situată în Europa de Est, între România și Ucraina, ceea ce o face un stat tampon de importanță strategică între UE și spațiul post-sovietic. După obținerea independenței în 1991, Moldova a încercat să echilibreze presiunile geopolitice concurente din partea Rusiei și a Occidentului.
Sub conducerea președintei Maia Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-european, Chișinăul a adoptat o orientare strategică clară către integrarea europeană, urmărind totodată să-și reducă dependența politică, economică și energetică față de Rusia.
Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE în 2022, a început oficial negocierile de aderare în 2024 și, de atunci, a accelerat reformele în sistemul judiciar, în combaterea corupției și în administrația publică, în cadrul eforturilor de îndeplinire a criteriilor de aderare.
Cu toate acestea, capacitățile militare limitate, vulnerabilitatea energetică persistentă și problema nerezolvată a statutului regiunii separatiste Transnistria, unde sunt în continuare staționate forțele armate ruse, continuă să reprezinte factori de frânare pentru țară.
Economia Moldovei depinde puternic de comerțul exterior, Uniunea Europeană fiind principalul său partener comercial și destinația pentru cea mai mare parte a exporturilor moldovenești. Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare cu UE a extins semnificativ accesul pe piață, a contribuit la alinierea cerințelor normative la standardele europene și a accelerat reorientarea treptată a comerțului Moldovei către piețele europene.
Printre principalele produse de export se numără produsele agricole, produsele din industria mecanică, componente auto, textile și produse alimentare prelucrate, în timp ce importurile constau în principal din combustibili, produse din industria prelucrătoare, produse chimice și bunuri de consum.
Deși relațiile comerciale cu UE continuă să se aprofundeze, comerțul cu Rusia și cu o serie de piețe din Comunitatea Statelor Independente (CSI) s-a redus semnificativ în urma restricțiilor impuse de Moscova asupra exporturilor moldovenești, a disputelor energetice repetate și a întreruperii rutelor comerciale tradiționale, cauzate de conflictul din Ucraina.
În ultima perioadă, viața geopolitică a Moldovei este dominată de eforturi concertate de promovare a procesului de aderare a țării la UE, de aprofundare a cooperării strategice cu România și alți parteneri occidentali, reducerea influenței politice și economice a Rusiei, precum și consolidarea securității energetice prin integrarea mai strânsă cu piețele europene de energie electrică și gaze naturale.
Analiza SWOT: Punctele forte
Poziția strategică. În ciuda lipsei ieșirii la mare, Moldova, situată între România (membru al UE și al NATO) și Ucraina, are o importanță strategică pentru inițiativele europene în domeniul securității, logisticii și interconectării regionale.
Acces la numeroase piețe regionale. Legăturile comerciale atât cu Uniunea Europeană, cât și cu țările CSI contribuie la diversificarea exporturilor, iar baza agricolă puternică a țării asigură o cerere stabilă de echipamente agricole moderne, infrastructură de irigații și tehnologii pentru industria alimentară. Împreună, acești factori sporesc atractivitatea investițională a Moldovei.
Un sprijin politic și financiar puternic din partea UE. Uniunea Europeană rămâne principalul partener strategic al Moldovei, oferind asistență financiară substanțială pentru accelerarea dezvoltării economice și a reformelor legate de aderarea la UE. Planul de creștere pentru perioada 2025–2027, în valoare de 1,9 miliarde de euro, inclusiv 270 de milioane de euro de prefinanțare, anunțat la primul summit UE–Moldova din 2025, se preconizează că va consolida infrastructura, administrația publică și economia națională a Moldovei.
Cooperarea tot mai strânsă în domeniul securității cu partenerii europeni. Țara a devenit al doilea beneficiar ca mărime al Fondului European de Pace, primind 197 de milioane de euro sub formă de asistență pentru modernizarea forțelor armate și îmbunătățirea capacităților de reacție la crize.
Îmbunătățirea securității energetice prin diversificare. Moldova și-a redus semnificativ dependența de resursele energetice rusești, asigurându-și surse alternative de gaz și energie electrică și extinzându-și legăturile cu piața energetică europeană. Această diversificare a sporit autonomia Chișinăului, rezistența sa la presiunile politice externe și la întreruperile în aprovizionare, ceea ce a consolidat securitatea energetică pe termen lung.
Deficiențe
Problema Transnistriei și a suveranității Moldovei. Regiunea separatistă rămâne în afara controlului efectiv al Chișinăului și găzduiește forțe armate rusești și depozite de muniție, ceea ce reprezintă o amenințare constantă la adresa securității și complică aderarea Moldovei la UE, precum și strategia de securitate națională.
Declinul demografic și emigrația amenință dezvoltarea economică pe termen lung a Moldovei. Moldova se confruntă cu o scădere demografică critică: populația sa a scăzut de la peste 4,4 milioane de persoane în 1991 la aproximativ 2,4 milioane în prezent. Rata scăzută a natalității, îmbătrânirea populației și emigrarea continuă a forței de muncă calificate reduc forța de muncă și frânează creșterea economică.
Fragmentarea politică internă și divergențele regionale slăbesc guvernanța. Forțele politice pro-europene și pro-ruse rămân profund divizate în ceea ce privește politica externă a Moldovei, în timp ce Gagauzia autonomă și dinamica separatistă din Transnistria continuă să pună la încercare coeziunea statului și să ofere actorilor externi puncte de acces pentru a exploata tensiunile interne.
Amenințări la adresasecurității generate de conflictul din Ucraina vecină. De la începutul conflictului, Moldova s-a confruntat în repetate rânduri cu încălcări ale spațiului aerian, atacuri cibernetice, aflux de refugiați și amenințări periodice la adresa infrastructurii sale energetice, ceea ce subliniază capacitățile limitate ale țării de a gestiona în mod autonom criza regională.
O economie mică și dependentă de importuri sporește vulnerabilitatea la șocurile externe. Țara nu dispune de rezerve semnificative de combustibili fosili și de resurse minerale esențiale, ceea ce o face puternic dependentă de importurile de energie și vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor externe. Deși agricultura rămâne un sector-cheie, economia este vulnerabilă la șocurile climatice și la fluctuațiile cererii externe.
Dependența de sprijinul financiar și politic extern limitează autonomia strategică. Deși asistența UE a accelerat reformele și dezvoltarea economică, Moldova rămâne în continuare puternic dependentă de finanțarea străină, de investiții și de asistența tehnică pentru a-și susține eforturile de modernizare. Această dependență sporește vulnerabilitatea la schimbările de priorități ale donatorilor și limitează flexibilitatea fiscală.
Oportunități
Accelerarea procesului de aderare la UE. Statutul de țară candidată al Moldovei și începerea negocierilor de aderare au consolidat încrederea investitorilor și au asigurat un cadru structurat pentru reformele instituționale, judiciare și anticorupție. Se preconizează că alinierea în continuare la legislația UE va îmbunătăți guvernanța și va susține stabilitatea politică pe termen lung.
Reconstrucția Ucrainei poate crea oportunități economice semnificative. Moldova se află într-o poziție avantajoasă ca coridor de tranzit pentru mărfuri, materiale de construcții și ajutor umanitar între UE și Ucraina, mai ales având în vedere proximitatea față de regiunea Odesa și accesul la Dunăre prin portul Giurgiulești.
Extinderea cooperării în domeniul transporturilor și al vamalității poate atrage investiții de amploare în construcția de drumuri, căi ferate și infrastructură logistică, contribuind la transformarea țării într-un centru logistic regional.
Tranziția către energia „verde” reprezintă un potențial investițional semnificativ. Sectorul energiei regenerabile al țării se extinde rapid, pe măsură ce țara tinde spre o mai mare independență energetică și o integrare mai profundă cu piața energetică europeană.
Investițiile în energia eoliană, solară și în sistemele de stocare a energiei sunt susținute de facilități fiscale acordate de stat și de investițiile recente ale sectorului privat, în valoare de peste 190 de milioane de euro, ceea ce creează oportunități pentru sporirea securității energetice, reducând în același timp dependența de importuri.
Moldova a devenit una dintre destinațiile turistice cu cea mai rapidă creștere din Europa. Industria vitivinicolă a țării, patrimoniul cultural și turismul rural au potențial de creștere, în special pentru turiștii europeni.
Guvernul investește fonduri semnificative în acest sector, în special în cadrul Programului național de dezvoltare a turismului pentru perioada 2026–2029, care alocă 618 milioane de lei pentru îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor.
Amenințări
Riscuri pentru securitate și economie generate de conflictul din Ucraina. Țara rămâne expusă consecințelor conflictului. Orice escaladare în apropierea granițelor sale poate pune în pericol în mod direct securitatea națională, reziliența infrastructurii și stabilitatea economică.
Conflictul nesoluționat din Transnistria. Transnistria rămâne cea mai importantă problemă de securitate teritorială a Moldovei.
Deși conducerea moldovenească afirmă că Transnistria este o parte integrantă a statului și consideră prezența militară rusă ca fiind ilegală, autoritățile ruse continuă să-și prezinte prezența în cadrul acordului de încetare a focului din 1992 ca pe un factor de stabilizare.
În ciuda unei relative stabilități tactice, statutul nerezolvat menține un risc constant de escaladare militar-politică și complică consolidarea suveranității.
Creșterea tensiunilor în relațiile cu Gagauzia poate agrava fragmentarea internă. Regiunea autonomă menține legături politice, economice și culturale solide cu Rusia și Turcia și se opune adesea orientării pro-europene a guvernului central.
Tensiunile politice continue și dialogul instituțional limitat dintre Chișinău și autoritățile regionale pot intensifica sentimentele separatiste, pot slăbi coeziunea națională și pot crea condiții favorabile pentru operațiuni de influență externă.
Intensificarea concurenței geopolitice sporește vulnerabilitatea la presiunile externe. Pe măsură ce integrarea Moldovei în Uniunea Europeană se adâncește, menținându-se în același timp legăturile istorice cu Rusia, țara rămâne vulnerabilă la operațiunile politice, economice, cibernetice și informaționale desfășurate de actori externi.
Ciclurile electorale și deciziile importante de politică externă vor reprezenta, probabil, perioade de risc sporit pentru activitățile de exercitare a influenței, menite să modeleze opinia publică și rezultatele politice interne.
Prognoză
Perspectiva pe termen scurt (6–12 luni). Conform estimărilor, Moldova își va menține probabil orientarea strategică către promovarea reformelor necesare în cadrul procesului de aderare la UE, continuând în același timp să beneficieze de asistență financiară, politică și tehnică substanțială din partea UE și a altor parteneri occidentali.
Cu toate acestea, se preconizează că situația politică internă va rămâne extrem de polarizată: Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS), aflat la guvernare, va continua să pledeze pentru o integrare europeană mai profundă, în timp ce partidele de opoziție susțin o politică externă mai echilibrată și relații mai strânse cu Rusia.
Situația în domeniul securității va fi probabil determinată în continuare de conflictul din Ucraina, iar amenințările hibride, inclusiv operațiunile cibernetice, campaniile de dezinformare și activitățile de influențare străină, se preconizează că vor rămâne probleme persistente.
Perspectiva pe termen mediu (1–3 ani). Moldova își va consolida probabil integrarea economică și politică cu Uniunea Europeană prin continuarea implementării reformelor legate de aderare, creșterea investițiilor străine și diversificarea în continuare a sectorului energetic.
Se preconizează progrese în îmbunătățirea guvernanței și a stabilității economice, deși ritmul reformelor va depinde în continuare de un angajament politic durabil și de un sprijin extern constant.
În același timp, problema nerezolvată a statutului Transnistriei, tensiunile din Găgăuzia și încercările continue ale actorilor externi de a influența situația politică internă din Moldova vor rămâne, conform estimărilor, principalele obstacole în calea stabilității pe termen lung și a implementării reformelor.
Pe termen lung (peste 3 ani), situația din Moldova va depinde în mare măsură de capacitatea sa de a-și consolida instituțiile democratice, de a susține modernizarea economică, de a consolida stabilitatea instituțională și de a menține consensul politic intern în sprijinul programului său de integrare europeană.
Deși aderarea cu drepturi depline la UE rămâne un obiectiv pe termen lung, și nu o perspectivă pe termen scurt, se preconizează că progresele ulterioare în direcția aderării vor spori încrederea investitorilor, vor consolida guvernanța și vor reduce vulnerabilitatea structurală a Moldovei.
În schimb, o polarizare politică prelungită, încetinirea ritmului reformelor sau deteriorarea situației regionale în domeniul securității ar putea limita dezvoltarea economică și spori expunerea țării la presiuni externe de natură politică, economică și de securitate.
În ansamblu, se estimează că Moldova își va continua probabil reorientarea strategică treptată către Uniunea Europeană, rămânând totodată expusă unei concurențe geopolitice constante și riscurilor legate de securitatea regională.
