„Această alegere reprezintă o recunoaștere a activității sale îndelungate și a contribuției semnificative în domeniul drepturilor omului, în special în prevenirea torturii și relelor tratamente”, a declarat Misiunea Republicii Moldova la Geneva.
Potrivit lui Claude Heller, Comitetul joacă un rol important într-o situație internațională din ce în ce mai complexă, caracterizată prin conflicte în creștere, impunitate și încălcări continue ale dreptului internațional umanitar. Toate acestea sporesc complexitatea sarcinilor Comitetului.
„În astfel de momente istorice, Comitetul trebuie să își revitalizeze activitatea și să își reafirme angajamentul față de mandatul său”, a declarat șeful Comitetului.
După cum s-a menționat la deschiderea sesiunii, sistemul drepturilor omului este afectat de constrângeri financiare grave.
Tăierile bugetare au redus activitățile organelor instituite prin tratate, au întârziat examinările de țară și cazurile individuale și au limitat activitatea unor mecanisme precum Subcomitetul pentru prevenirea torturii. În 2025, Comitetul nu a putut organiza o sesiune completă de trei săptămâni în iulie și a pierdut o săptămână suplimentară de reuniuni în noiembrie, ceea ce a dus la amânarea a șase evaluări de țară și la examinarea a 30 de comunicări individuale. Fondul de voluntariat al ONU pentru victimele torturii s-a confruntat, de asemenea, cu reduceri severe de finanțare, ceea ce a impus reduceri ale programelor de sprijin vitale.
Incertitudinea persistă în ceea ce privește sesiunile viitoare, inclusiv a doua sesiune din 2026. Biroul continuă să facă apel la statele membre să sporească finanțarea, subliniind că mecanismele care nu dispun de resurse suficiente riscă să lase neabordate încălcări grave ale drepturilor omului.
