
Așa cum a scris recent Logos Press, dezbaterea publică a raportului s-a transformat într-o polemică la distanță și față în față între auditori și conducerea primăriei. La Curtea de Conturi se vorbește despre o criză sistemică de gestionare și despre ignorarea legii, în timp ce administrația capitalei insistă că cifrele de miliarde reprezintă doar „erori tehnice de contabilitate”, care nu au adus prejudicii directe bugetului.
Cu toate acestea, analiza cifrelor prezentate în raport arată că, în opinia autorității de control, problema nu rezidă în abuzuri izolate, ci într-o criză profundă și sistemică a contabilității patrimoniului municipal și într-un control intern deficitar.
Contabilitate virtuală: 14 miliarde „în afara casei de marcat”
Amploarea inexactităților este comparabilă, ca dimensiune, cu indicatorii generali ai bugetului capitalei. În condițiile în care valoarea totală a patrimoniului public administrat de municipalitate la sfârșitul anului 2025 era estimată la 24,26 miliarde de lei, auditorii au identificat distorsiuni în bilanț în valoare de 14,24 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din valoarea activelor municipale este reflectată incorect în documente.
Situația este la fel de îngrijorătoare și în ceea ce privește partea bugetară. La venituri totale de 9,2 miliarde de lei, distorsiunile s-au ridicat la 6,30 miliarde de lei (aproape 70% din suma veniturilor). În partea de cheltuieli (la cheltuieli totale de 8,2 miliarde de lei), abaterile au atins 478,3 milioane de lei.
O astfel de discrepanță între cifrele de pe hârtie și realitate face extrem de dificilă planificarea financiară adecvată în capitală: este imposibil să se gestioneze eficient resursele, al căror volum exact nu este cunoscut nici măcar de către proprietar.
Interpretări diferite ale rezultatelor auditului
Primăria Chișinăului a declarat, ca răspuns la aceste acuzații, că „prezentarea publică a concluziilor sub forma unor sume uriașe de bani creează în rândul societății o impresie falsă privind deturnări de fonduri sau prejudicii financiare directe”, iar rapoartele în sine le-a calificat drept „părtinitoare și acuzatoare”.
Curtea de Conturi a respins aceste argumente, subliniind că concluziile sale se bazează exclusiv pe documente verificate și pe standardele internaționale de audit.
Președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, nu a acceptat argumentul privind „interpretarea diferită” a normelor ca justificare pentru erorile sistemice în contabilitate și clasificarea lucrărilor: „Interpretarea incorectă a cadrului normativ nu scutește de obligația de a respecta legislația, iar clasificarea lucrărilor trebuie să corespundă strict normelor în vigoare”.
Conducerea Curții de Conturi a reamintit, de asemenea, că, în conformitate cu legislația privind finanțele publice, emiterea unui aviz de audit negativ atrage după sine „răspunderea directă a conducătorului organismului auditat și necesită consolidarea imediată a controlului intern de gestiune”.
Haosul funciar și apartamentele „străine” din bilanțul orașului
Principala sursă a dezechilibrelor de miliarde o reprezintă contabilizarea imobilelor și a terenurilor. Auditul a scos la iveală o situație paradoxală, în care orașul se „sărăcește” pe hârtie și, în același timp, își atribuie proprietăți care nu îi aparțin. Este vorba despre active materiale – atât vizibile, cât și „invizibile”.
În primul rând, sare în ochi terenurile subevaluate. Valoarea contabilă a 7 287 de parcele de teren (cu o suprafață de aproape 1 170 de hectare) s-a dovedit a fi subevaluată cu 5,79 miliarde de lei.
În contextul unei piețe imobiliare active în capitală, o subestimare atât de semnificativă a valorii contabile creează riscuri în ceea ce privește dispunerea ulterioară de aceste terenuri, evaluarea lor sau închirierea lor, afirmă auditorii.
În același timp, 35 de parcele au fost înregistrate de două ori, iar 9 parcele deja vândute continuau să figureze ca fiind situate în afara orașului. Ce predomină aici – neglijența sau corupția – nu este de competența auditului extern să stabilească. Însă politicienii au motive de critică în pragul expirării mandatului primarului capitalei.
Un alt argument îl constituie „balastul” privatizat. Primăria continuă să înregistreze în bilanțul său apartamente private și spații comune din clădiri rezidențiale în valoare de 4,47 miliarde de lei, precum și să includă în activele sale lucrările de reparații efectuate în case private și condominii (încă 251,55 milioane de lei). Acest lucru a umflat artificial valoarea clădirilor municipale cu aproape 4,8 miliarde de lei.
Și, în sfârșit, așa-numitele „active invizibile”: 178 de obiecte imobiliare în valoare de 5,19 miliarde de lei nu au fost încă identificate și nu au fost înscrise în Registrul imobiliar. De asemenea, primăria nu dispune de un registru unic al zonelor verzi — un document de o importanță crucială pentru un oraș în care apar în mod regulat dispute legate de construirea în parcuri și piețe publice.
La acestea se adaugă discrepanțe de milioane de lei în contabilitatea obiectivelor cu destinație specială (2,21 miliarde de lei), a rețelelor electrice și a participațiilor municipalității la capitalul întreprinderilor.
Scurgeri din buget în detaliu
Pe lângă problemele generale legate de contabilitate, raportul semnalează nereguli în gestionarea curentă a banilor contribuabililor. Deși sumele respective par mai modeste pe fondul discrepanțelor de miliarde din bilanț, tocmai acestea afectează direct bugetul:
În primul rând, este vorba de licitații netransparente. Din cele 80 de proiecte culturale finanțate în 2025 cu o sumă totală de 9,47 milioane de lei, 50 de proiecte au primit fonduri fără a se organiza o licitație. Acest lucru pune sub semnul întrebării obiectivitatea alocării subvențiilor și accesul egal la fondurile municipale.
În al doilea rând, pierderile din chirii și indisciplina fiscală. Din cauza aplicării unor coeficienți subestimați la închirierea bunurilor municipale, orașul pierde anual aproximativ 794 mii de lei.
Iar erorile în calcularea salariilor au dus la plăți în plus către personal în valoare de 705,6 mii de lei, iar pentru o serie de plăți, structurile municipale nu au calculat 2,2 milioane de lei de contribuții sociale și nu au reținut 680 mii de lei de contribuții la asigurarea medicală.
De ce nu se schimbă situația?
Concluzia cheie a raportului Curții de Conturi se referă la disciplina de gestionare. Municipalitatea a îndeplinit doar în proporție de 47,5% recomandările anterioare ale auditorilor (Decizia SPRM nr. 52 din 2022). Peste jumătate dintre problemele sistemice din ultimii trei ani nu au fost rezolvate.
În cursul însăși al verificării, structurile primăriei au efectuat rapid corecții contabile în valoare de 31,7 milioane de lei. Cu toate acestea, pe fondul unor nereguli identificate în valoare de 14,24 miliarde, această sumă pare simbolică — mai puțin de un sfert de procent din volumul total al problemelor.
Raportul Curții de Conturi pentru anul 2025 constată că sistemul de contabilitate și inventariere din capitală nu ține pasul cu realitatea. Fără o revizuire completă a fondului funciar, eliminarea din bilanț a locuințelor privatizate de mult timp, crearea unui registru al zonelor verzi și un control strict asupra respectării recomandărilor auditorilor, raportarea financiară a capitalei riscă să rămână în continuare un document formal, departe de situația reală.



























Comentarii
0Încă nu sunt comentarii. Poți începe conversația.
Comentariile sunt deschise cititorilor cu un cont Logos Press.
Autentifică-te pentru a comenta