„În vremuri dificile, avem nevoie de platforme pentru dialog. Închiderea canalelor politice împiedică înțelegerea reciprocă și cedează influența altor actori într-o regiune și o situație geopolitică extrem de tensionate”, a declarat eurodeputatul german din partea Partidului Popular European, Oliver Schenk, citat de Deutsche Welle.
Potrivit biroului european al agenției Report.az, în seara zilei de 21 mai, la finalul audierilor în plen ale Parlamentului European de la Strasbourg, șeful delegației Parlamentului European la Euronest, Serghei Lagodinski, a cerut Azerbaidjanului să își revizuiască decizia de retragere. El a menționat că țara rămâne o parte importantă a dialogului regional în cadrul Parteneriatului Estic, iar participarea sa este necesară pentru discuțiile privind Strategia la Marea Neagră, conectivitatea transporturilor, energie, infrastructură digitală și proiecte de cooperare în regiune.
În același timp, o parte dintre deputați au recunoscut deschis în discursurile lor că acțiunile UE și ale Parlamentului European au fost printre cauzele crizei în relațiile cu Baku.
Contextul deciziei luate de Baku
Anterior, Milli Mejlis (Parlamentul Azerbaidjanului) a decis suspendarea cooperării cu Parlamentul European și retragerea din Euronest – forumul parlamentar al Parteneriatului Estic. De asemenea, este sistată participarea parlamentului la activitatea Comitetului de Cooperare Parlamentară Uniunea Europeană – Azerbaidjan. După cum scria Report.az, președinta parlamentului, Sahiba Gafarova, declarase că Milli Mejlis va examina chestiunea legată de „activitatea anti-azeră a Parlamentului European” și va lua măsuri de răspuns.
Deputații azeri acuză Parlamentul European că a adoptat rezoluții „anti-azere” în ultimii 10 ani.
După cum nota BBC, Parlamentul UE a adoptat, într-adevăr, rezoluții care vizau atât respectarea drepturilor armenilor din Karabah, cât și ale azerilor, solicitând chiar Comisiei Europene „să renunțe la gazul azer și să introducă sancțiuni personale împotriva oficialilor azeri din cauza încălcărilor sistematice ale drepturilor omului în țară”.
„Totuși, în Azerbaidjan se pune accentul în mod tradițional pe chestiunile legate anume de armeni”, se arată în materialul BBC.
De asemenea, Logos Press scria anterior că, în luna aprilie, parlamentele Belgiei și Țărilor de Jos au adoptat rezoluții prin care au cerut Azerbaidjanului eliberarea imediată a foștilor lideri din Nagorno-Karabah și a altor persoane reținute după evenimentele din 2023. Totodată, a fost exprimată o „îngrijorare profundă” privind conservarea monumentelor armenești din Karabah. În documentul olandez se menționează posibilitatea revizuirii unor aspecte ale parteneriatului energetic și economic cu Baku, în cazul în care „drepturile omului și normele dreptului internațional nu vor fi respectate”. În replică, Baku a exprimat proteste ambasadorilor acestor țări, iar Milli Mejlis a cerut „să se pună capăt campaniei de ură împotriva Azerbaidjanului și acțiunilor care subminează eforturile de consolidare a păcii în regiune”.
